Consemnat prima dată, alături de Piatra şi Neamţ, în Letopiseţul Novgorodului (document extern, în general acceptat ca fiind datat 1387-1392), Romanul are o vechime mai mare, dezvoltându-se la confluenţa râurilor Moldova şi Siret. Considerat unul dintre cele mai importante centre medievale din Moldova, Romanul este menţionat întâia oară într-un document intern la 30 martie 1392 (este vorba de un hrisov de danie către Ionaş Viteazul, care a fost scris „în cetatea noastră, a lui Roman voievod”).

Se pare că numele oraşului a fost preluat de la numele voievodului Roman I Muşat (1392-1394), considerat de unii cercetători ca fiind întemeietorul acestuia, deşi există probe materiale care să ateste existenţa curţii de la Roman încă de pe vremea lui Petru I Muşatinul.

Destinată unor scopuri defensive, cetatea a oferit protecţie meşteşugarilor şi negustorilor urbei, activitatea acestora ducând la afirmarea oraşului ca important centru atât economic cât şi cultural.

Întemeierea în 1408 de către Alexandru cel Bun a unei episcopii a condus la sporirea importanţei politice, militare şi administrative a Romanului. Venirea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare a determinat ridicarea, pe malul stâng al Siretului, a unei cetăţi de piatră, cu ziduri puternice, în locul fortificaţiei de pământ existente. Astfel, Cetatea Nouă a Romanului a devenit un element deosebit de important în cadrul sistemului defensiv al Moldovei realizat de marele voievod, ea rezistând atacului întreprins de Matei Corvin în 1467.

În vara anului 1476, cetatea cunoaşte asediul lui Mohamed al II-lea care, venit să răzbune înfrângerea de la Vaslui, atacă oştile lui Ştefan cel Mare adunate aici. Asediul a durat până în ziua de 24 iulie, când moldovenii se retrag spre Războieni.

Deşi considerat reşedinţă voievodală, Romanul nu şi-a păstrat acest statut în mod constant, aceasta datorită importanţei politico-economice pe care Suceava o dobândeşte. Aşa se face că, în sec. Al XVI-lea, curtea şi episcopia din Roman revin sporadic în actualitate. Pe locul vechii episcopii, Petru Rareş începe ridicarea actualei catedrale, care va fi finalizată de către Iliaş Rareş. Despre curtea voievodală ultimele însemnări datează din timpul domniei lui Despot Vodă, iar cele despre Cetatea Nouă sunt din 1675, când aceasta este distrusă (de către Dumitraşcu Cantacuzino, odată cu alte cetăţi ale Moldovei).

În ciuda vremurilor potrivnice, Romanul reuşeşte în secolele XVII-XVII să se dezvolte şi să se impună ca un important centru în care meşteşugarii şi negustorii desfăşurau o intensă activitate. Odată cu creşterea producţiei de mărfuri şi diversificării schimburilor economice, tendinţă începută la nivelul întregii regiuni încă din sec. al XVIII-lea, Romanul va creşte ca importanţă, mai ales odată cu apariţia în sec. al XIX-lea a unor întreprinderi.

În plan politic, ţinutul Romanului, alături de cel al Neamţului, s-a făcut remarcat prin dăruirea cu care locuitorii au sprijinit alegerile pentru Divanul Ad-hoc al Moldovei şi apoi Unirea. Astfel, Comitetul unionist din Roman a făcut o intensă propagandă ideii unirii „prin ocoale şi pe la răzeşi”, propagandă care nu a rămas fără ecou.

Războiul pentru cucerirea independenţei a fost un prilej şi pentru unităţile militare din judeţul Roman (Regimentele 14 dorobanţi şi 4 artilerie) de a-şi afirma devotamentul faţă de patrie. Astfel, la 17 iulie 1877, regimentul de dorobanţi trece Dunărea alături de alte unităţi, având misiunea de a ocupa Nicopole şi a deschide drum spre Plevna, luptând cu eroism şi la Griviţa I. Nu lipsită de importanţă este şi contribuţia locuitorilor din această zonă prin bani, muncă sau materiale la susţinerea armatei române şi în special a celor trei spitale militare din Roman.
Cucerirea independenţei de stat a dat un puternic impuls dezvoltării social-economice şi culturale a întregului ţinut, care a cunoscut asemenea întregii ţări, profunde prefaceri. În următorul sfert de secol structurile economice şi sociale s-au schimbat prin apariţia a zeci de fabrici şi prin creşterea numărului locuitorilor.

Primul război mondial a consemnat noi pagini de eroism din partea unităţilor militare romaşcane (Regimentele 14 infanterie şi 4 artilerie grea), participante la campaniile din Transilvania, Muntenia şi Moldova. Şi de această dată populaţia din zonă a susţinut armata română, dar şi pe refugiaţii din celelalte provincii ocupate.

După război ţinutul a cunoscut o perioadă de refacere şi chiar de dezvoltare şi modernizare a producţiei, viaţa economică fiind caracterizată de o perioadă relativ prosperă.

Intrarea României în cel de-al doilea război mondial a afectat direct zona atât prin participarea garnizoanei din Roman la campaniile din est şi mai apoi la eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, cât şi prin transformarea, după vara anului 1944, a întregii zone în teatru de operaţiuni militare, situaţie care a provocat mari distrugeri şi a supus populaţia din această parte a ţării la grele încercări.

După război zona a fost supusă unei perioade de refacere economice dar şi de frământări. În perioada comunistă oraşul cunoaşte o relativă dezvoltare economică,

aici ridicându-se cel mai mare laminor de ţevi nesudate din acea vreme. Din păcate, după decembrie 1989 oraşul începe să se confrunte cu mari probleme economice şi sociale, rata şomajului aici ajungând să fie una dintre cele mai mari din ţară.

De-a lungul vremii, aşezarea a trecut prin mai multe etape şi stadii de dezvoltare. Astfel, Romanul a fost târg, reşedinţă domnească, reşedinţă de judeţ, actualmente fiind municipiu. De la jumătatea secolului XIV, când a avut loc întemeierea statului feudal Moldova, Romanul a fost reşedinţa ţinutului şi apoi a judeţului cu acelaşi nume până aproape de jumătatea secolului XX. După al doilea război mondial, deşi era în dezvoltare, evoluţia lui a fost vădit îngreunată de mai multe modificări de ordin administrativ,

printre care şi desfiinţarea judeţului multisecular şi crearea raionului Roman, inclus în regiunea Iaşi pentru o perioadă, apoi în regiunea Bacău, iar din 1968, când raionul s-a desfiinţat, a fost inclus în actualul Judeţ Neamţ.

Din punct de vedere al organizării spaţiale, municipiul Roman, veche vatră urbană, s-a dezvoltat în jurul cetăţii din sec. XIV, astfel încât în sec. XV exista un nucleu aproximtiv circular în zona unde se află incinta Episcopiei.

În sec. XVII vatra oraşului se dezvoltă sub o formă tot aproximativ circulară, incinta veche rămânând tangentă spre sud. În sec. XIX-XX incinta se dezvoltă spre nord în acceaşi formă geometrică până la limitele actuale ale străzilor Mihai Viteazul si Izlazului.

Cea mai importantă perioadă în dezvoltarea oraşului Roman a fost după anul 1968, când, de altfel, acesta devine minicipiu.

În următorii douăzeci de ani, dezvoltarea economică se axează în principal pe amploarea luată de industrie, în special metalurgia feroasă şi industria construcţiilor de maşini.

Perioada 1990 – 2002 s-a caracterizat printr-o serie de transformări inerente perioadei de tranziţie, de la un sistem economic centralizat la unul bazat pe cerinţele legilor pieţei.

În perioada 1992-2002-2007, serviciile comerciale au avut o tendinţă ascendentă. Evoluţia spectaculoasă a serviciilor comerciale se datorează atât creşterii numărului de unităţi de comerţ alimentar şi nealimentar, cât şi apariţiei extinderii unor instituţii specifice economiei de piaţă, ca de exemplu:

În ansamblu, serviciile comerciale, pe lânga evoluţia cantitativă importantă, se caracterizează prin încercări de adaptare la economia de piaţă, cu referire la calitatea cu care sunt prevăzute.

Elemente ale cadrului natural – Caracteristicile reliefului

Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea centrală a podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe malul stâng al râului Moldova, având următoarele vecinătăţi:

la sud municipiul Bacău la o distanţă de 42 Km, la est municipiul Iaşi, la o distanţă de 84 Km cu străbaterea oraşului Târgu Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani, aflat la o distanţă de 107 Km, iar la vest municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 Km.

Relieful municipiului Roman şi al împrejurimilor acestuia are un aspect puţin pronunţat şi este rezultatul fenomenelor de eroziune şi de confluenţă al celor două râuri Siret şi Moldova.

În relieful municipiului apar astfel trei niveluri principale distincte şi anume:

• primul nivel îl constituie o terasă superioară de confluenţă, comuna ambelor văi;
• al doilea nivel îl constituie câte o terasă inferioară de o parte şi de alta a celei superioare răspunzând acţiunii separate a celor două râuri; spre vest se găseşte terasa inferioară a Moldovei şi spre est cea a Siretului;
• al treilea nivel corespunde cu o zonă joasă (luncă) discontinuă, respectiv malul stâng al râului Moldova.

Reţeaua hidrografică

Referitor la prezenţa apei subterane se pot preciza următoarele:

• pe terasa superioară de confluenţă, la adâncimi de 13,00 – 13,50 m de la suprafaţa terenului natural a fost întâlnit şi stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea apelor din precipitaţii;
• pe versanţi, nivelul hidrostatic s-a întâlnit la adâncimea de 8,35 – 9,80 m şi provine tot din infiltrarea apelor din precipitaţii sau a pânzei din terasa superioară;
• pe terasa inferioară a Siretului şi Moldovei s-a interceptat la adâncimi cuprinse între 4,00 – 6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat atât din precipitaţii şi din scurgerea apelor din terasa superioară cât şi din apele Siretului, respectiv Moldovei;
• pe terasa inferioară joasă a Moldovei, nivelul apei este şi mai coborât corespunzând nivelului apei din râu şi anume de la 1,00 m la 2,50 m.

Clima

Municipiul Roman se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi cu o predominare a circulaţiei atmosferice dinspre nord şi nord-vest. Oscilaţiile climatice au o amploare mare atât ca efect al circulaţiei generale a atmosferei, cât şi a influenţelor introduse de relief (inversiuni termice).

Schimbările rapide de fronturi atmosferice în perioada de tranzaţie primăvară-toamnă, favorizează producerea brumelor târzii şi respectiv timpurii.

Vânturile predominante sunt dinspre nord-vest şi nord, dar nu lipsesc nici cele dinspre est şi sud-est.

Regimul precipitaţiilor prezintă cantităţi mici iarna şi mari vara, corespunzând zonei D cu greutate de referinţă a zăpezii de gz = 1,8 KN/mp.

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se încadrează în marea unitate structurală a Podişului Moldovenesc. Zona ce aparţine acestei unităţi, este cuprinsă între Prut şi malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaţii Orientali, iar spre sud, în regiunea Bârladului se invecinează cu Câmpia Română. Din punct de vedere tectonic, stratele care alcătuiesc Podişul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentând o slabă înclinare spre sud-vest.

Geologic, Podişul Moldovei reprezintă continuarea spre vest şi sud-est a marii platforme Podolice Ruse. În fundament se găsesc depozite vechi începând de la silurian şi până la sarmaţian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine şi a eroziunilor.

În zona oraşului Roman, s-a întâlnit în toate forajele la adâncimi cuprinse între 5 – 15 m de la suprafaţa terenului, argile mărnoase de vârstă sarmaţiană peste care s-au depus stratele aluvionare sau eoliene de vârstă cuaternară constituite din pietrişuri, nisipuri, prafuri, luturi şi loesuri de culoare galbenă sau cafenie.

Riscuri naturale

Municipiul Roman nu se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte riscurile naturale, pe teritoriul municipiului neexistănd suprafeţe inundabile, zone cu alunecări de teren, băltiri şi nici eroziuni.

Relaţii în teritoriu

Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea centrală a podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe malul stâng al râului Moldova, având următoarele vecinătăţi: la sud municipiul Bacău la o distanţă de 42 Km, la est municipiul Iaşi, la o distanţă de 84 Km cu străbaterea oraşului Târgu Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani, aflat la o distanţă de 107 Km, iar la vest municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 Km.

Deplasările pentru muncă şi relaţiile în teritoriu în general sunt facilitate de existenţa drumurilor naţionale DN 2 (E85) Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava, DN 15 Piatra Neamţ – Roman – Vaslui, a drumurilor judeţene DJ 207 A Roman – Bara – Iaşi, DJ 207 B Roman – Sabaoani – Iaşi şi a legăturilor feroviare: linia magistrală Bucureşti – Bacău – Suceava şi linia secundară Roman – Buhuieşti – Iaşi.

Datorită amplasării municipiului şi a varietăţii relaţiilor determinate în teritoriul înconjurător, zona de influenţă a municipiului Roman depăşeşte teritoriul administrativ al acestuia.

La determinarea zonei de influenţă a municipiului au fost analizate:

• relaţiile spaţiale (situarea localităţilor faţă de municipiu, în lungul căilor de comunicaţie, posibilităţile de acces spre municipiu în limita unor durate de deplasare);
• relaţiile generate de principalele activităţi economice (agricole, de aprovizionare cu produse agroalimentare, asigurare cu forţă de muncă, asigurarea unor servicii cu rol teritorial, activităţi de recreere şi odihnă de scurtă durată;
• relaţiile generate de realizarea în comun a unor echipări tehnico-edilitare (posibilităti de amenajare a unui sistem zonal de alimentare cu apă, sistem de irigaţii, sistemul energetic).

Potenţial economic

Municipiul Roman, situat pe terasa înaltă al malului drept al râului Siret, s-a dezvoltat ca aşezare orăşenească încă din secolul al XIV-lea . Cea mai importantă perioadă în dezvoltarea oraşului Roman a fost după anul 1968, când, de altfel, acesta devine minicipiu.

În următorii douăzeci de ani, dezvoltarea economică se axează în principal pe amploarea luată de industrie, în special metalurgia feroasă şi industria construcţiilor de maşini.

În prezent în municipiu există cca. 3200 unităţi active, din care:

• agenţi economici: 2440 (76% din numărul total al unităţilor active)
• societăţi familiale: 420 (13% din numărul total al unităţilor active)
• persoane fizice: 340 (11% din numărul total al unităţilor active).

Agenţii economici cu capital majoritar privat reprezintă 99% din numărul total al agenţilor economici, cea mai mare parte a acestora, respectiv 83% desfăşurându-şi activităţile în teritoriul administrativ al municipiului.

Caracteristici ale potenţialului economic, rezultate din analiza grupelor mari de activităţi

Agricultură, silvicultură, piscicultură

În economia municipiului, această ramură reprezintă cca. 1,8% din numărul total al unităţilor active. Din totalul suprafeţei administrative, terenul agricol, 1646 ha, reprezintă 55%. Terenul arabil, 1487 ha, reprezintă 90% din suprafaţa agricolă şi 49% din teritoriul administrativ.

Industria

Datorită volumului foarte mare de investiţii făcute în perioada 1965 – 1980 urmare a politicii vremii, industria se dezvoltă într-un ritm alert, diversificându-şi ramurile (industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria chimică şi petrochimică, a materialelor de construcţii, a lemnului, textilă şi pielărie, industria alimnetară).

Perioada 1990 – 2002 s-a caracterizat printr-o serie de transformări inerente perioadei de tranziţie, de la un sistem economic centralizat la unul bazat pe cerinţele legilor pieţei. Industria municipiului a fost axată pe colaborările economice din C.A.E.R.. Pierderea pieţelor de desfacere, prin dezintegrarea acestui sistem, ca şi lipsa competitivităţii produselor au determinat recesiunea multor ramuri industriale din municipiu.

În prezent industria municipiului este reprezentată de un număr de cca. 1280 unităţi active, în următoarele domenii:

• producţia de strunguri şi ţevi izolate
• producţia de cărămizi şi prefabricate pentru construcţii (panouri, pavele, betoane)
• producţia de produse ceramice
• producţia de confecţii şi tricotaje
• producţia specifică industriei alimentare
• unităţi active în industria energiei electrice, termice, gaze şi apă, având ca activitate de bază gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducţiunea şi tratarea apei, producţia de energiei electrice, producerea aburului şi a apei calde
• unităţi active în industria construcţiilor (clădiri, dotări, anexe).

Serviciile

Sfera serviciilor cuprinde două mari categorii de activităţi:

Serviciile comerciale care se referă la :

• comerţ alimentar, nealimentar, reparaţii si întreţinere bunuri de folosinţă îndelungată sau mică
• activităţi hoteliere şi de alimentaţie publică
• transport, depozitare, comunicaţii
• activităţi financiar-bancare, asigurări şi tranzacţii imobiliare.

Serviciile sociale care se referă la:

• învăţământ
• sănătate şi asistenţă socială
• administraţie publică, protecţie şi apărare
• alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale.

În ansamblu, în municipiul Roman, există 1860 unităţi active care realizează activităţi de servicii, din care 1821 cu capital privat. Populaţia recent ocupată este de 11.441 persoane. Faţă de numărul total alş unităţilor active, serviciile reprezinta 58%,

iar faţă de totalul polulaţiei curent ocupată, 49,7%. Cu aceste procente serviciile ocupă primul loc în municipiu din punct de vedere al numărului de unităţi active şi tot primul loc din punct de vedere al ocupării forţei de muncă.

Raportat la 1000 de locuitori, revin în medie cca. 163 persoane curent ocupate şi 26 unităţi active.

Serviciile comerciale însumează 723 unităţi active şi cca. 5210 persoane populaţie curent ocupată.

Serviciile sociale însumează 1137 unităţi active şi cca. 6230 persoane populaţie curent ocupată.

În perioada 1992-2002-2007, serviciile comerciale au avut o tendinţă ascendentă. Evoluţia spectaculoasă a serviciilor comerciale se datorează atât creşterii numărului de unităţi de comerţ alimentar şi nealimentar, cât şi apariţiei extinderii unor instituţii specifice economiei de piaţă, ca de exemplu:

Sistemul financiar-bancar s-a dezvoltat pe orizontală (ca număr de angajaţi), dar şi pe verticală, ca apariţie de noi unităţi bancare şi extindere a filialelor mai multor bănci. Astfel în municipiul Roman sunt prezente 7 filiale ale principalelor bănci din România.

Asigurările şi tranzacţiile imobiliare sunt reprezentate în ansamblu prin 10 firme, la care se adaugă societăţi de evaluare şi consulting.

În ansamblu, serviciile comerciale, pe lânga evoluţia cantitativă importantă, se caracterizează prin încercări de adaptare la economia de piaţă, cu referire la calitatea cu care sunt prevăzute.

Serviciile socilale au înregistrat evoluţii deosebite atât datorită creşterii numărului persoanelor curent ocupate ăn aceste sectoare, cât şi apariţiei de activităţi noi (servicii colective şi sociale, persoane angajate în gospodării personale, activităţi de protecţie, pază şi apărare).

În ansamblu, rezultă că sfera serviciilor se caracterizează prin tendinţe ascendente, comparativ cu activităţile din ramurile industriale (activităţi direct productive ce ar putea duce la evitarea trecerii populaţiei municipiului de la statutul de producător la cel de consumator).

Circulaţia

Municipiul Roman se află situat între municipiile Bacău şi Suceava, având legături atât pe cale ferată cât şi pe drumuri naţionale şi judeţene in localităţile învecinate.

Principalele magistrale de circulaţie care tranzitează oraşul şi care formează trama stradală majoră sunt:

1. DN 2 (E85) Bucureşti – Urziceni – Râmnicu Sărat – Focşani – Bacău- Roman – Fălticeni – Suceava – Siret – Frontiera Ucraina ce traversează oraşul de la S la N cu o lungime de 41,913 km pe teritoriul administrativ al judeţului Neamţ. Drumul se constituie principala legatură cu judeţele limitrofe Bacău, Iaşi respectiv Suceava şi atrage cel mai mare trafic rutier. Prin lucrările de reabilitare realizate între anii 2000-2003 s-au îmbunătăţit condiţiile de circulaţie, amenajarea intersecţiilor de pe traseu conducând la fluidizarea traficului auto. Traseul drumului naţional pe teritoriul intravilanului municipiului Roman aflat în administrarea Primăriei se desfăşoară însă anevoios de-a lungul străzilor B-dul Roman Muşat, B-dul N Titulescu, str. Rahovei, str. Ştefan cel Mare, străzi de categoria a II-a, care au cunoscut odată cu reabilitarea traseului drumului naţional lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii odată cu lărgirea părţii carosabile existente. Datorită lipsei de spaţii de parcare acută în condiţiile creşterii indicelui de motorizare cu care se confruntă mun. Roman, primele benzi ale străzilor de categoria a II a au fost “sacrificate” pentru realizarea de spaţii de parcare, respectiv celor de categoria a III a li s-a construit o bandă suplimentară cu aceeaşi destinaţie.
2. DN 15D Piatra Neamţ – Roman – Negreşti – Vaslui ce traversează oraşul de la V la E cu o lungime de 73,097 km pe teritoriul administrativ al judeţului Neamţ. Drumul se constituie principala legatură cu judeţele din E respectiv cu judeţul Vaslui şi o legatură rapidă cu mun. Piatra Neamţ. Traseul drumului naţional pe teritoriul intravilanului municipiului Roman aflat în administrarea Primăriei se desfăşoară de-a lungul străzii Bogdan Dragoş, strada de categoria a II a. Intersecţia de pe traseu sunt semnalizate, intersecţia cu DN 2 (strada N. Titulescu) fiind semaforizată.
3. DJ 207 A Roman – Bara – Limita jud. Iaşi aflat în continuarea traseului străzii Primăverii, drum de clasa tehnică III, face legătura cu judeţul Iaşi.
4. DJ 207 B Roman – Sabaoani aflat in continuarea traseului străzii Dezrobirii, drum de clasa tehnică III, face legătura cu judeţul Iaşi.

În ceea ce priveşte trama stradală secundară, ea este formată dintr-o reţea de străzi de categorie III colectoare respectiv IV de folosinţă locală ce au rolul de a prelua fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi dirijarea acestuia către străzile de legatură sau magistrale respectiv de asigurare accesului la locuinţe şi servicii curente sau ocazionale în zonele cu trafic foarte redus.

Reţeaua de străzi este radiantă şi converge către magistralele menţionate, intersecţiile dintre acestea fiind semnalizate sau semaforizate. Dintre acestea cu cele mai mari aglomerări s-au dovedit a fi intersecţiile între străzile Mihai Viteazu – Ştefan cel Mare, N. Bălcescu – Ştefan cel Mare şi Bogdan Dragoş – N. Titulescu în consecinta fiind semaforizate.

Municipiul Roman dispune în acest moment de o lungime de străzi de cca. 89.572 ml din care 2600 ml străzi cu îmbrăcăminte din pavele, 12402 ml străzi cu imbrăcăminte din beton, 59145 ml străzi cu imbrăcăminte asfaltică şi cca. 15425 ml străzi cu sistem rutier provizoriu din asfalt.

În ceea ce priveşte componenţa traficului, factorii de decizie locali au separat pe tipuri de autovehicule accesul pe anumite trasee astfel încât pe traseul magistral DN2 ce traversează oraşul nu au acces maşini de tonaj mare. Pentru rezolvarea acestui neajuns, primăria Roman a construit în anul 2002 o variantă de ocolire ce permite maşinilor de tonaj mare sa tranziteze oraşul pe partea de V a municipului pe traseul pornind din intersecţia cu b-dul Roman Muşat, de-a lungul malului stâng al râului Moldova, urmând traseul străzii N. Bălcescu până la interseţia cu strada Ştefan cel Mare. Traseul nu se poate constitui satisfăcător decât până în intersecţia cu strada N. Bălcescu deoarece lungimea ramasă de traseu traversează zona locuită a oraşului, formată în special din cartiere de case având vechime foarte mare si care sufera datorită vibraţiilor datorate gabaritelor şi tonajelor care circula in zonă. Trebuie menţionat de asemenea că în acest moment municipiul Roman nu dispune de o centură ocolitoare care să satisfacă nevoile de trafic actuale şi care să deservească circulaţia.

În ceea ce priveşte circulaţia feroviară, principala legatură feroviară este linia magistrală Bucureşti – Bacău – Suceava, care asigură şi legatura acestuia cu zone din sudul si nordul ţării. Există o linie secundară, formată din municipiul Roman spre Iaşi prin localitatea Buhuieşti, care are şi rolul de a asigura o parte a transportului de navetişti, mărfuri şi materii prime spre unităţile industriale din zonă. Reţeaua de cale ferată strabate oraşul de la S la N şi intersectează drumurile principale (str. Dezrobirii, str. Ştefan cel Mare, etc) în intersecţii la acelaşi nivel echipate sau nu cu semnale sau bariere.

În ceea ce priveşte traficul aerian, cel mai apropiat aeroport se află în Bacău, conexiunea cu acesta putând fi realizată fie pe drumul european E 85 fie pe magistrala de cale ferată.

Principalele disfuncţionalităţi ale circulatiei existente provin din:

• lipsa unei centuri ocolitoare care să degreveze traficul local de cel de tranzit;
• lipsa unui studiu de circulaţie actualizat care să stabilească volumul de trafic ce atrage reţeaua stradală a municipiului Roman, care să identifice reţele ce trebuiesc lărgite datorită acumularilor de trafic, puncte de conflict (intersecţii conflictuale), trasee ce trebuiesc reabilitate, etc;
• lipsa locurilor de parcare. În condiţiile în care marea majoritate a spaţiilor de parcare sunt amenajate de-a lungul arterelor principale de circulaţie, traficul curent este mult îngreunat;
• lipsa sitemelor rutiere moderne pentru traseele de străzi secundare care îngreunează circulaţia şi creează discomfort.

Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Roman este de 2983,47 ha, suprafaţa agricolă este de 1646 ha, iar cea a intravilanului este de 1426,47 ha.

În prezent, intravilanului este alcătiut din patru trupuri. Prin Hotărârea Consiliului Local 48/2006, în zona de nord a municipiului s-au introdus în intravilan 4,5 ha teren, pe porţiunea dintre trupul A şi trupul D, astfel că trupul D este inclus în trupul A. Trupul A este trupul principal al localităţii, ocupând cea mai mare suprafaţă a acesteia.

Trupul C, respectiv fostul UTR 18, se desfiinţează odată cu stabilirea noii limite a teritoriului administrativ al municipiului, acesta trecând la comuna Cordun.

Trupul B reprezentat de decantoarele Danubiana îşi păstrează numele şi suprafaţa şi funcţiunea de echipări tehnico-edilitare.

Trupul E devine trupul C şi are funcţiunea de industrie şi depozitare, iar trupul F, fostul UTR 21 devine trupul D şi are funcţiunea dominantă de teren şi construcţii aferente reţelelor tehnico-edilitare (Staţia de epurare) şi o funcţiune de industrie (S.C. Protan S.A.).

Zone funcţionale

Zonele funcţionale reprezintă imaginea evoluţiei unei aşezări sub raportul funcţionalităţii.

Condiţiile adeseori improprii dezvoltării unor activităţi complexe au influenţat negativ constituirea spaţială a zonelor funcţionale.

Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcţionale. Zona activităţilor economice. Activităţi de tip industrial

În prezent un număr de 1280 unităţi activează în domeniul industrial. Zona funcţională la care ne referim (industrie /depozitare) se găseşte cu precădere în zona de nord a municipiului cât şi în partea vestică a acestuia.

Ca domenii ce se regăsesc în activitatea industrial ce se desfăşoară în cadrul municipiului menţionăm: producţia de cărămizi şi prefabricate pentru construcţii, producţia de produse ceramic, producţia de confecţii şi tricotaje, industria alimentară.

În municipiu există societăţi comerciale cu tradiţie: MITTAL STEEL SA, ROMANCERAM SA, UMARO SA, dar care, datorită regresului industrial, lucrează sub capacitatăţile de producţie.

Activitatea de construcţii se află în continuă dezvoltare şi diversificare atât în sfera industriei cât şi a construcţiilor civile şi edilitare, asigurând resursele tehnice şi umane necesare actualului stadiu al investiţiilor în domeniu.

Activităţi agro-zootehnice

Municipiul Roman, deţine o suprafaţa agricolă de 1.646 ha, reprezentând 0,6% din suprafaţa agricolă a judeţului. Pădurile reprezintă 2,8% din suprafaţa municipiului, respectiv 85 ha.

Suprafaţa agricolă reprezintă 55,2% din totalul suprafeţei municipiului de 2.983 ha şi este structurată astfel:

• teren arabil în suprafaţă de 1.487 ha, reprezentând 90,3% din suprafaţa agricolă;
• păşuni în suprafaţa de 152 ha, reprezentând 9,3%;
• culturi de viţă de vie, în suprafaţă de 7 ha, reprezentând 0,4%.

În totalul suprafeţei cultivate, ponderea cea mai mare o deţin culturile de porumb (75,1%), urmate de cele de grâu şi secară (11,7%), legume (8,2%), cartofi (4,5%) şi floarea soarelui (0,5%).

Efectivul de animale din municipiul Roman, la sfârşitul anului 2004, este în număr de 47.418 capete şi reprezintă 2,7% din efectivul total al judeţului.

Unităţile active în prezent , în domeniul agro-zootehnic, reprezintă 1,8% din numărul total de agenţi economici. Activităţile agro-zootehnice sunt slab reprezentate pe suprafaţa municipiului, în Roman funcţionând o staţie de cercetare de profil, o fermă zootehnică şi câteva societăţi agricole (ex. S.C. Marsat S.A.).

Zona de locuire cu funcţiunile complementare acesteia ocupă în intravilan suprafaţa cea mai mare.

Fondul locuit este format din locuinţe individuale (cu regim mediu de inălţime P+1 şi maxim P+2 amplasate în partea de est, sud-est şi sud-vest a municipiului.

În central localităţii, la est şi vest de penetraţia Bacău, în perimetrul format de străzile Bogdan Dragoş, B-dul Republicii, Mihai Eminescu, Tineretului, Anton Pann (ambele părţi) se găseşte zona de locuinţe collective, de mare densitate cu regim de inălţime mai mare de P+2.

În Municipiul Roman, dezvoltarea fondului locuibil s-a realizat, în principal, pe două căi:

• demolarea abuzivă a locuinţelor existente în cadrul zonei centrale sau în lungul marilor artere şi realizarea în exclusivitate de locuinţe colective de 4-5 nivele;
• ocuparea terenurilor libere, cu mici ansambluri sau clădiri izolate, cu locuinţe colective.

În acest context, fondul locuibil se caracterizează prin două aspecte principale :

• modernizarea şi dotarea corespunzătoare a locuinţelor colective (inclusiv realizarea amenajărilor exterioare) este îngreunată de sistemul lor constructiv (în mare parte panouri integral prefabricate);
• în cazul locuinţelor individuale, problema o constituie menţinerea acestora, de către proprietari.

Numărul locuinţelor din municipiu este de 25799 ( cu o suprafaţă locuibilă de 916234 mp) din care 24500 sunt proprietate privată. Referindu-ne la gradul de dotare cu utilităţi al locuinţelor menţionăm că, din numărul total de locuinţe 23036 beneficiază de apă curentă, 22815 sunt racordate la reţeaua de canalizare, 25664 au intalaţie electric, 16047 sunt termoficate şi 2924 dispun de cenrale termice.

Din punct de vedere al materialelor folosite la relizarea lor 17817 locuinţe sunt relizate din beton armat, prefabricate din beton sau au schelet din beton armat. Un număr de 4716 locuinţe au zidărie din cărămidă, piatră sau înlocuitori, cu planşee din beton armat, iar 1197 au planşee de lemn. Se înregistrează de asemeni un număr de 60 de locuinţe de lemn (bârne, bile) şi 2009 realizate din paiantă, chirpici şi alte material (PFL, vălătuci).

O problemă destul de serioasă cu care se confruntă localitatea este aceea că terenul de fundaţie este instabil, cu tasare inegală, motiv pentru care se înregistrează o stare avansată de degradare a subsolurilor, în primul rând ale celor din locuinţele colective. În cazul acestora, în stare de degradare destul de serioasă se află şi instalaţiile sanitare, ceea ce conduce la apariţia problemelor tehnice privind structura de rezistenţă.

Suprafeţele libere, disponibile pentru construcţii de locuinţe, în interiorul intravilanului existent, sunt minime faţă de solicitări, ceea ce conduce la necesitatea de introducere în intravilan de noi suprafeţe pentru extinderea zonei de locuit.

Căi de comunicaţie şi transporturi

În ceea ce priveşte zona căilor de comunicaţie, aceasta este reprezentată de suprafeţele ocupate de DN 2 (E 85) (Bucureşti –Bacău-Roman-Suceava), DN 15 (Piatra Neamţ-Roman-Vaslui), DJ 207A Roamn-Bara, DJ 207B Roman-Sabaoani, magistrala feroviară Bucureşti-Bacău-Suceava.

Transportul în comun se desfăsoară pe reţeaua stradală majoră, influenţa lui făcându-se considerabil simţită în orele de vârf. Societăţile de transport, chiar dacă sunt în creştere numerică, participă la cifra de afaceri a municipiului Roman cu o pondere mică, de 1,8%, ocupând locul al patrulea ca număr de firme, cu o pondere de 5,8%.

Transportul de călători în afara municipiului este realizat de firme particulare. Pentru transportul marfurilor, există calea ferată uzinală ce deserveşte zona de nord a municipiului.

Zona spaţiilor verzi, agrement, sport

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din intravilanul municipiului este de 57,5 ha, fiind alcătuită din mici parcuri intercalate în zonele de locuit şi de parcul municipal. Fiecare locuitor beneficiază de 7,2 mp de spaţiu verde.

Romanul îşi completează cadrul natural cu o suprafaţă de 15.000 ha pădure întinsă în jurul oraşului, pe suprafaţa a 20 de comune limitrofe, administrată prin intermediul personalului silvic de specialitate a două ocoale silvice: Roman şi Horia. Pădurea cuprinde specii valoroase precum gorunul, stejarul, fagul, cireşul, frasinul, paltinul, completate cu specii de amestec precum teiul, jugastrul, carpenul, salcâmul. Pe albiile majore ale Siretului şi Moldovei cresc zăvoaie de plop şi salcie.

La nivelul municipiului Roman zona de spaţii verzi, agreement, sport este reprezentată de două stadioane, un strand şi un parc, parcul municipal Roman, cu o suprafaţă de 17,3 ha. Parcul funcţionează ca zonă de agreement din secolul al XIX-lea şi provine din fosta pădure Teiuş.

În acest parc se găsesc 38 de specii de arbori şi arbuşti de provenienţă diferită (Europa, Eurasia, America de Nord, Asia).

Obiective de interes public

Obiectivele de interes public sau dotările însumează o mare diversitate de activităţi şi sunt în relaţie complexă cu zona de locuit, producţie, circulaţie.

Ele constituie elemente obligatorii ale aşezărilor de locuit cu legături nemijlocite cu locuinţele, apariţia unor noi astfel de activităţi complectându-se datorită evoluţiei funcţiei de locuire. Acestea au rezultat din necesităţile condiţionate de mărimea, profilul şi rolul in teritoriu, de nivelul de trai şi de alţi factori ai localităţii.

In raport cu funcţia care o îndeplinesc, dotările au fost grupate în următoarele categorii:

• administraţie publică;
• învăţământ;
• sănătate;
• cultură;
• financiar – bancar;
• comerciale şi alimentaţie publică;
• prestări servicii;
• turism
• speciale (poliţie).

Învăţământul

La nivelului anului şcolar 2004 – 2005 conform datelor din Anuarul Statistic al Judeţului Neamţ, în Municipiul Roman erau înscrişi 2.021 copiii în grădiniţe şi 15.587 elevi în şcoli. Numărul personalului didactic aferent a fost de 1.048 persoane.

Domeniul de pregătire al absolvenţilor de învăţământ liceal, la nivelul tuturor instituţiilor de învăţământ preuniversitar, este: teoretic – real şi uman, sportiv, teologic, construcţii, lucrări publice, materiale de construcţii, textile, tehnică de calcul, electrotehnică, mecatronică, electronică şi automatizări, mecanic prelucrări prin aşchiere, alimentaţie publică, hotelier, contabilitate, protecţia mediului etc.

Elevii care frecventează cursurile sistemului de învăţământ în cadrul instituţiilor şcolare preuniversitare din Municipiul Roman provin atât din localitate, cât şi din localităţile rurale limitrofe. Sunt instituţii de învăţământ în care numărul de elevi din mediul rural reprezintă între 50% şi 65% din numărul total de elevi.

Totodată, în municipiul Roman, ca forme de învăţământ superior există:

• Institutul Teologic Romano – Catolic Franciscan de grad universitar, acreditat din 1992, cu facultăţile:
• teologie – pastorală;
• teologie – litere;
• teologie – asistenţă socială.
• Centrul teritorial al Universităţii „Danubius Galaţi”, cu profilele:
• Drept;
• Ştiinţe Economice;
• Ştiinţe ale Comunicării;
• Relaţii Internaţionale;
• Studii Europene.

Domeniile de pregătire postliceale: sanitar, economic, drept.

Serviciile de asistenţă medicală

Conform Anuarului Statistic al judeţului Neamţ, în anul 2004, în municipiul Roman existau următoarele unităţi sanitare (în sectorul privat şi de stat):

• 1 spital cu 700 paturi;
• 1 dispensar medical;
• 84 cabinete medicale;
• 33 cabinete stomatologice;
• 27 farmacii.

Corpul vechi al spitalului municipal a fost preluat de Biserica Precista Mare, urmând ca destinaţia să fie stabilită ulterior.

Cultură

Municipiul Roman, despre care Dimitrie Cantemir afirma că ar fi fost întemeiat pe vremea împăratului Traian, şi a cărui primă atestare documentară datează de peste şase secole, se bucură de un bogat trecut istoric şi cultural. Cu un mare număr de monumente, majoritar religioase, în zona Romanului predomină construcţiile de zid, capabile a servi la nevoie şi în scopuri defensive.

Bisericile din oraş sunt concepute la proporţii impresionante, cu multe accesorii constructive şi tendinţe de ecletism stilistic. Se evidenţează:

• Complexul Episcopal Roman;
• Biserica “Precista mare”;
• Biserica “Precista Mică”;
• Biserica Albă (“Sf. Voievozi”);
• Biserica Armenească;
• Biserica “Sf. Nicolae”.

Edificiile laice sunt reprezentate mai ales de reşedinţele unor foste personalităţi ale vechiului oraş, de unele construcţii civile de interes public şi de cele două cetăţi medievale:

• Casa Johann Simeon Brukner, datată din secolul XIX;
• Casa Nevruzzi, azi Muzeul de Istorie, datată din secolul XIX;
• Casa vornicului Done, datată din 1828;
• Spitalul vechi din Roman.

De importanţă istorică şi culturală pentru municipiul Roman sunt:

• Muzeul de Istorie. Înfiinţat în anul 1957, Muzeul de Istorie din Roman deţine cele mai bogate colecţii de materiale de provenienţă dacică, rezultate din cercetările din Cetatea de la Brad şi din alte aşezări de pe Valea Siretului, cât şi valoroase vestigii medievale ale oraşului atestat documentar la 31 martie 1392.
• Muzeul de Artă. Îşi găseşte un sediu adecvat situat pe str. Mihai Eminescu, nr. 3, pus în valoare şi de ambianţa naturală generoasă. Este o clădire monument de arhitectură, construită la sfârşitul sec. al XIX-lea.
• Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Această unitate reprezintă rodul preocupărilor în domeniul cercetării şi valorificării expoziţionale, a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, efectuate după 1960.

În plin centru al oraşului se află, deşi în paragină, fosta Scoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. La câţiva kilometri de oraş se află vestitul Han al Ancuţei al lui Mihail Sadoveanu, renovat pe aceleaşi locuri odată mistuite de flăcări.

Printre alte monumente istorice aflate în evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor din municipiul Roman, amintim:

• Casa Prisecaru, datată din sec. XIX;
• Seminarul teologic „Sf. Gheorghe”, datată din sec. XIX;
• Casa Veniamin Costachi, datată din sec. XIX;
• Ansamblul bisericii negustorilor braşoveni din Roman, datată din sec. XVII – XIX;
• Casa Rollrich, azi Administraţia pieţelor, datată din sec. XIX;
• Poşta, datată din anul 1910;
• Şcoala armenească, azi Clubul elevilor, datată din sec. XIX;
• Casa general Iliescu, azi grădiniţa nr. 2, datată din sec. XIX;
• Ansamblul gimnazial „Roman Vodă”, datată din sec. XIX;
• Vila Hogaş, datată din sec. XIX;
• Fundaţia „Melchisedec”, datată din 1849;
• Casa sameşului Iancu Teodoru, azi cămin de bătrâni, datată din 1850;
• Şcoala nr.1 de fete, azi Soldat Porojan, datată din 1882;
• Şcoala de Arte şi meserii, azi Liceul nr.3, datată din 1881,
• Şcoala nr.1 „Vasile Alecsandri”, datată din 1885;
• Spitalul unificat, datat din secolul XVIII, cu adăugiri din 1872;
• Centru istoric urban, datat din mijlocul sec. XIX – începutul sec. XX;
• Casa Romaşcană, azi spaţiu comercial, datată din sec. XIX;
• Casa Brănişteanu, azi Cercul Militar, datată din 1885;
• Spitalul militar,azi Serviciul Comunitar de Evidenta Populatiei, datată din sec. XIX;
• Casa Cristea Ştefănescu, datată din sec. XIX;
• Casa elveţiană, azi birouri Goscom, datată din 1926;
• Gara Roman, datată din 1869;
• Liceul Roman Vodă (corp B), datat din 1920;
• Casa Cantacuzino, datată din sec. XIX;
• Casa primar Brăescu, datată din sec. XIX;
• Şcoala normală, azi Grup Şcolar Industrial – Construcţii de Maşini, datată din sec. XIX.

Cea mai mare participare la cifra de afaceri în municipiul Roman o au firmele din comerţ (52,4%), urmate de cele din industrie (20,3%), servicii (18%), construcţii (6,1%), transport (1,8%), turism (1,3%) şi agricultură (0,3%).

Comerţul este una din ramurile economice care a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul timpului. După anul 1990, dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o tendinţă ascendentă prin modificările petrecute pe piaţa forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului şi a prestărilor de servicii.

Serviciile sunt asigurate în general de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte de uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaţie publică, etc.

Turismul

Cadrul natural, mai puţin variat şi pitoresc, se distinge prin luncile Siretului şi Moldovei, cu peisajul lor specific şi fond piscicol bogat şi prin păduri care îmbogăţesc peisajul şi dispun de un fod cinegetic variat.

Obiectivele cultural istorice sunt concentrate în jurul municipiului Roman: ruinele Cetăţii Medievale de la Gădinţi, muzee şi colectii de artă din Roman, valori etnofolclorice, centre de ceramică (Baza, Sogna).

Ca forma de turism practicat la nivelul municipiului Roman, întâlnim turismul de circulaţie existent în ambele sale forme: turismul de tranzit favorizat de aşezarea munucipiului la intersecţia unor artere rutiere şi feroviare, precum şi a unor trasee turistice de tranzit înspre şi dinspre Moldova Centrală, Bucovina.

Calitatea serviciilor prestate în unităţile de cazare (cele trei hoteluri) este satisfacatoare: Pensiunea Mariko INN oferă pe lângă cele 70 locuri de cazare în 35 camere şi servicii de alimentaţie publică.

Dezvoltarea turismului poate fi o alternativă de viitor pentru municipiului Roman. Ca structuri turistice, există trei centre de cazare turişti: hotel Roman, hotel Mariko Inn, pensiunea „Edmina”, precum şi 4 agenţii de turism şi 22 restaurante.

Gospodărie comunala.

Zona serviciilor publice de gospodărie comunală este reprezentată de un ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specific, denumite sisteme publice de gospodărie comunală., aceste sisteme facând parte integrantă din infrastructura edilitară a municipiului.

Activităţile desfăşurate în acest sector sunt: alimenatarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluvial, salubrizarea localităţii, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrică, administrarea fondului locative public, administrarea domeniului public.

Pentru determinarea bilanţului teritorial existent, s-a procedat la studierea datelor documentare furnizate de OJCGC, registrul şi planurile cadastrale privind structura intravilanului şi extravilanului întregului teritoriu administrativ al municipiului.

Scopul prelucrării acestor date a fost:

• Determinarea structuri funcţionale reactualizate a intravilanului
• Determinarea structurii categoriilor de folosinţă a terenurilor din extravilanul municipiului;
• Corelarea şi reactualizarea registrelor cadastrale a teritoriului administrativ şi a municipiului Roman.

Suprafaţa cuprinsă în intravilanul municipiului reactualizată este de 1426,47 ha şi reprezintă 47,81% din suprafaţa totală a teritoriului administrativ care este de 2983,47 ha.

Teritoriul extravilan este de 1557 ha şi reprezintă 52,19% din suprafaţa totală a teritoriului administrative.

Zone cu riscuri naturale

Municipiul Roman nu se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte riscurile naturale, pe teritoriul municipiului neexistănd suprafeţe inundabile, zone cu alunecări de teren, băltiri şi nici eroziuni.

Echipare edilitară

Alimentarea cu apă

a. Captare

• captarea Simioneşti – Pildeşti – front vechi – este amplasată în zona localităţilor Pildeşti şi Simioneşti, pe malul stâng al râului Moldova;
• captarea Simioneşti – front nou – este amplasată pe malul stâng al râului Moldova, în dreptul localităţilor Simioneşti şi Cordun;
• sursa Timişeşti – lungime racord 300m;

b. Conductele de aducţiune

Transportul apei de la fronturile de captare la rezervoarele de înmagazinare se face prin 3 conducte de aducţiune.

c. Complexe de înmagazinare – pompare

c.1. Complexul de înmagazinare – pompare Autogară

c.2. Complexul de înmagazinare – pompare Parc Zoologic

d. Reţeaua de distribuţie

Reţeaua de distribuţie stradală din municipiul Roman are o lungime de 106 km. În interiorul cvartalelor distribuţia apei se realizează prin 44 km de reţele de serviciu.

Practic toate străzile din municipiu, a căror lungime este de 92 km, dispun de reţele de distribuţie.

Diametrul reţelelor de distribuţie este cuprins în zona Dn 80 mm – Dn 500 mm.

Debitul de apă introdus în reţea este de 237 l/s iar debitul de apă facturată de 115 l/s, rezultând pierderi în reţea de 122 l/s, ceea ce reprezintă un procent de 51,5%, procent foarte ridicat, care poate fi pus în principal pe seama defectelor din reţelele de distribuţie şi în foarte mică măsură pe erori de contorizare sau branşări ilegale.

Principalele disfuncţionalităţi:

Distribuţia apei la consumatori se face cu intermitenţă de circa 4 ore de nefuncţionare pe zi.

Consumul specific pentru apa potabilă folosită de populaţie este de 252 l/om zi, sub norma indicată de SR 1343/1-95, de 340 l/om zi pentru un oraş cu un sistem centralizat de alimentare cu apă şi cartiere cu instalaţii centrale de încălzire a apei aşa cum ar trebui să fie situaţia unui oraş municipiu.

Canalizare

Colectarea apelor uzate de pe raza municipiului Roman rezultate din activităţile agenţilor economici si locuitorilor, preluarea acestor ape de staţia de epurare a municipiului si epurarea mecano – biologica a acestora.

a. Reţeaua de canalizare – sistem unitar

Colectarea şi transportul apelor uzate menajere, industriale şi pluviale se realizează printr-o reţea de canale colectoare în lungime de 21 km, executate din tuburi de beton D_n=300/1.200 – 1.800mm.

Reţeaua de canalizare are o lungime de 61 km, este construită din tuburi de beton D_n=300- 1.600mm şi are 2.953 cămine de racord şi 980 cămine de control/vizitare.

Reţeaua de canalizare dispune de 8 colectoare secundare şi un colector principal care debusează în staţia de epurare. Această reţea deserveşte cca 95% din suprafaţa municipiului, iar apele industriale sunt preluate în proporţie de 45%.

b. Staţia de epurare

Staţia de epurare a municipiului Roman este situată în extremitatea de est a municipiului Roman, pe malul drept al râului Siret, amonte de confluenţa râului Moldova cu râul Siret.

Provenienţa apelor uzate: ape uzate colectate în sistemul de canalizare a municipiului Roman – sunt ape menajere provenite de la locuinţele din municipiu şi ape uzate industriale provenite de la agenţii economici cu activităţi pe raza municipiului Roman.

După epurare apele uzate sunt descărcate în emisarul care este râul Siret.

Staţia a fost supusă retehnologizării cu fonduri Grant de la Guvernul din Danemarca şi fonduri locale începând cu anul 2000.

Alimentarea cu gaze naturale

Aflat în apropierea a două magistrale de gaz, Municipiul Roman are furnizarea de gaze asigurată de societatea E-ON GAZ, cu acţionariat privat şi de stat. Reţelele de gaz din oţel, sunt relativ noi şi au o durată de viaţă de aproximativ 15 ani.

Ca şi valori procentuale, 90 % din locuitori sunt deserviţi de reţeaua de gaz. Zonă fără acoperire este cartierul Bălcescu (există reţea de gaze numai pe aproximativ jumătate din teritoriul acestuia).

În prezent municipiul Roman este alimentat cu gaze naturale prin intermediul unei staţii de predare amplasată în zona de sud -est. Numărul actual de staţii de reglare a gazului este 8, lungimea conductelor de distribuţie în exploatare fiind de 102 km din care 88 km sunt de presiune redusă şi 14 km de presiune medie, şi 41 km de bransamente din care 40 km sunt de presiune redusă şi 1 km de presiune medie.

In cazul vârfurilor de consum, presiunea gazelor naturale scade foarte mult fiind pincipala disfucţionalitate în alimentarea cu gaze naturale a municipiului. Pentru a evita by-passarea staţiilor de reglare în aceste situaţii, se preconizează creşterea numărului acestora.

Alimentarea cu energie termică

În principal, alimentarea cu energie termică a municipiului Roman se face actualmente cu ajutorul unor centrale termice de cvartal alimentate cu gaze naturale sau CLU. Ele sunt amplasate în centrul de greutate termic al cartierelor sau ansamblurilor de blocuri ţinând seama şi de posibilităţile de spaţiu ,de cuplare cu clădirile existente şi de etapizarea construcţiilor.

O problemă importantă legată de aceste centrale o reprezintă lipsa cotei de combustibil ( gaze naturale) pentru toate cazanele existente. Aceste cazane fără cota de combustibil sunt denumite şi „rezerva rece”.

Alimentarea cu energie electrică

Municipiul Roman este alimentat cu energie electrică de la Uzina Hidroelectrică Stejarul şi Centrala Termoelectrică Borzeşti, care sunt racordate la SISTEMUL ENERGETIC NAŢIONAL.

Alimentarea cu energie electrică se face prin intermediul următoarelor staţii de transformare:

• staţia de transformare Roman Oraş
• staţia de transformare Roman Sud
• staţia de transformare Roman Vest
• staţia de transformare Laminor
• staţia de transformare Petrotub

Reţeaua de medie tensiune

Reţeaua de medie tensiune din municipiul Roman este de 6 KV şi de 20 KV şi este pozată în canalizaţie subterană pe domeniul public. Ea este realizată din fideri subterani care unesc între ei punctele de alimentare şi cabluri subterane care alimentează în sistem dublat posturile de transformare.

Reţeaua de medie tensiune subterana LES – 6 KV are o lungime de 22 Km, iar reţeaua de medie tensiune subterana LES – 20 KV are lungimea de 86 Km.

Reţeaua electrică este acoperită în întregime de posturi de transformare, iar populaţia este deservită în proporţie de 100%.

Posturile de transformare se află în exploatarea E-ON ELECTRICA sunt fie subterane (blocuri), fie în construcţie de zidărie sau metalice. Ele sunt încărcate în medie 75 – 80 %.

Reţeaua de joasă tensiune

Reţeaua de joasă tensiune din municipiul Roman este la o tensiune de 0,4 KV şi este pozată subteran şi aerian.

Din posturile de transformare existente sunt alimentaţi toţi consumatorii printr-o reţea de joasă tensiune în cea mai mare parte pozată subteran. În anumite părţi ale oraşului reţeaua de joasa tensiune este montată pe console la faţada clădirilor sau chiar pe stâlpi la periferia oraşului.

Reţeaua de joasă tensiune subterană – LES – 0,4 KV are o lungime de 166 Km, iar reţeaua de joasă tensiune aeriană LEA – 0,4 KV are lungimea de 39 Km.

Municipiul Roman este prevăzut cu reţea electrică de iluminat public, care este de joasa tensiune – 0,4 KV, fiind pozată subteran şi aerian atât pe principalele artere de circulaţie cât şi pe celelalte străzi ale oraşului.

În privinţa iluminatului de panoramă, s-a reuşit pe traseul E85 să se impună reclamele cu firme luminoase, obţinându-se astfel un aspect plăcut şi atractiv al zonei.

Telecomunicaţii – Reţeaua de telefonie

Operatorul de telefonie ROMTELECOM acoperă întreaga zonă a municipiului.

În prezent funcţionează o centrală telefonică digitală ALCATEL, amplasată într-o clădire proprie, în apropierea poştei, pe strada Cuza Vodă nr.1 şi racordată la un cablu telefonic interurban care face legătura cu Piatra Neamţ. Această centrală telefonică are o capacitate şi rezerve suficiente pentru toate cererile existente şi preconizate.

Traseele majore de cabluri se află în canalizaţia amplasată în trotuare sau carosabil pe principalele străzi din municipiu.

În perioada 1999 – 2006 întreaga reţea a fost modernizată prin schimbarea cablurilor de telefonie. În zonele de blocuri reţeaua este subterană, iar în cele de case este aeriană.

Principala disfuncţionalitate cu care se confruntă reţeaua de telefonie este aceea că apa din canalizare şi cea pluvială nedirijată ajunge în cămine, provocând probleme tehnice.

Reţeaua de internet şi cablu TV

Principalul furnizor de servicii de internet şi televiziune prin cablu pe raza municipiului Roman este UPC România SA. Principala problemă pe care o întâmpină UPC România SA, în furnizarea de servicii pe raza localităţii Roman cât şi a celor limitrofe, este dependenţa de punctele de alimentare cu energie electrică ce nu furnizează tensiune 24 ore pe zi şi nici la parametrii contractuali.

Servicii de internet mai sunt asigurate de AIR BITS Bucureşti, iar servicii de televiziune prin cablu de ISP TOP ALL SRL.

Gospodărie comunală

Serviciile publice de gospodarie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură:

1. alimentarea cu apa;
2. canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;
3. salubrizarea localităţilor;
4. alimentarea cu gaze naturale;
5. alimentarea cu energie electrică;
6. administrarea fondului locativ public;
7. administrarea domeniului public.

Serviciile publice de gospodarie comunală se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale si dotări specifice, denumite sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a municipiului.

În municipiul Roman , funcţionează în present un cimitir orthodox denumit ‘’Eternitatea’’ în zona de nord a oraşului amplasat la intersecţia străzilor Mihai Viteazul şi Chimiei. Un alt cimitir se află amplasat în cartierul Nicolae Bălcescu, în partea de est a oraşului. Populaţia de rit catholic nu are un cimitir propriu, iar suprafeţele ambelor cimitire existente sunt ocupate în întregime.

În municipiul Roman deşeurile colectate sunt reprezentate de reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic), deşeuri din construcţii şi industriale. Există la ora actual doi agenţi de salubritate şi anume S.C. ACVASER V ROMAN şi S.C. ROSSAL S.R.L.. Colectarea selectivă se face numai de către unul din cei doi operatori (S.C. ROSSAL S.R.L), care are în dotare un număr de 20 recipiente spaciale de 1 mc şi două autobasculante cu o capacitate totală de 16,00 tone.

La punctele de colectare a deşeurilor sunt amplasate containere special pentru colectarea PET-urilor de la populaţie. Există 20 de puncte de colectare a PET-urilor care sunt balotate în cadrul S.C. ROSSAL şi vîndute/valorificate unor societăţi comerciale specializate în procesarea lor ulterioară.

În prezent depozitarea deşeurilor urbane se face pe rampa de gunoi actuală (depozitul municipal Roman, pe o suprafaţă de 5 ha), prin stivuire, fără sortare şi neutralizare, pe un teren neamenajat şi permeabil pentru partea levigată din deposit, fiind permanent o sursă de agresivitate asupra mediului înconjurător. Nu se face o selecţie a deşeurilor reciclabile şi nici o monitorizare asupra cantităţii de deşeuri depozitate.

Depozitul de deşeuri al municipiului are o serie de inconveniente majore:

• este subdimensionat, apare pericolul autoaprinderii datorită necompostării, nu există îngrădire adecvată
• în depozit au acces atât oameni cât şi animale (câini, cai, ceea ce poate determina răspândirea de boli)
• amplasarea neadecvată face ca în zilele cu vânt, cartierele municipiului să fie serios afectate, deşeurile fiind âmprăştiat de vânt.

Probleme de mediu

Cadrul natural

Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea centrală a podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe malul stâng al râului Moldova.

Relieful municipiului Roman şi al împrejurimilor acestuia are un aspect puţin pronunţat şi este rezultatul fenomenelor de eroziune şi de confluenţă al celor două râuri Siret şi Moldova.

Referitor la prezenţa apei subterane se pot preciza următoarele:

• pe terasa superioară de confluenţă, la adâncimi de 13,00 – 13,50 m de la suprafaţa terenului natural a fost întâlnit şi stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea apelor din precipitaţii;
• pe versanţi, nivelul hidrostatic s-a întâlnit la adâncimea de 8,35 – 9,80 m şi provine tot din infiltrarea apelor din precipitaţii sau a pânzei din terasa superioară;
• pe terasa inferioară a Siretului şi Moldovei s-a interceptat la adâncimi cuprinse între 4,00 – 6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat atât din precipitaţii şi din scurgerea apelor din terasa superioară cât şi din apele Siretului, respectiv Moldovei;
• pe terasa inferioară joasă a Moldovei, nivelul apei este şi mai coborât corespunzând nivelului apei din râu şi anume de la 1,00 m la 2,50 m.

Municipiul Roman se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi cu o predominare a circulaţiei atmosferice dinspre nord şi nord-vest. Oscilaţiile climatice au o amploare mare atât ca efect al circulaţiei generale a atmosferei, cât şi a influenţelor introduse de relief (inversiuni termice).

Regimul precipitaţiilor prezintă cantităţi mici iarna şi mari vara, corespunzând zonei D cu greutate de referinţă a zăpezii de gz = 1,8 KN/mp.

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se încadrează în marea unitate structurală a Podişului Moldovenesc. Zona ce aparţine acestei unităţi, este cuprinsă între Prut şi malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaţii Orientali, iar spre sud, în regiunea Bârladului se invecinează cu Câmpia Română. Din punct de vedere tectonic, stratele care alcătuiesc Podişul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentând o slabă înclinare spre sud-vest.

Geologic, Podişul Moldovei reprezintă continuarea spre vest şi sud-est a marii platforme Podolice Ruse. În fundament se găsesc depozite vechi începând de la silurian şi până la sarmaţian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine şi a eroziunilor.

În zona oraşului Roman, s-a întâlnit în toate forajele la adâncimi cuprinse între 5 – 15 m de la suprafaţa terenului, argile mărnoase de vârstă sarmaţiană peste care s-au depus stratele aluvionare sau eoliene de vârstă cuaternară constituite din pietrişuri, nisipuri, prafuri, luturi şi loesuri de culoare galbenă sau cafenie.

Monumente ale naturii şi istorice

Zonele protejate ale municipiului Roman se împart în două categorii distincte: cele naturale şi cele construite.

Singurul element natural cu statut de arie protejată este Stejarul Secular (Quercus Robur), care este declarat monument al naturii şi se găseşte în parcul municipiului.

Municipiul Roman deţine numeroase zone protejate construite: ansambluri de arhitectură (Episcopia Romanului, fundaţia Melchisedec), ansamblul urbanistic (str. Ştefan cel Mare de la nr. 230 la nr. 174), situri arheologice (aşezare dacică din sec. IV-V, aflată în cartierul Bălcescu, zona Precista Mică şi Şcoala nr. 2 – aşezare medievală cu necropolă) precum şi zonă istorică aflată în sudul municipiului.

Catedrala Episcopală Ortodoxă Română

Ctitorie din 1542-1550 a lui Petru Rareş pe locul unei vechi biserici din vreamea lui Petru I Muşat. Ansamblul monumental mai cuprinde: un paraclis, clădiri pentru birouri şi chilii, Palatul episcopal construit în 1870 şi turnul-clopotniţă. Acesta are o istorie foarte lungă, fiind construit în două etape în sec. al XVIII-lea şi al XIX-lea. Are cinci nivele, iar clopotele sunt foarte vechi, trei fiind donate de Ştefan cel Mare. Turnul adăposteşte şi una din cele mai bogate biblioteci documentare (20000 de volume). În decursul vremurilor aşezământul, monument istoric şi de arhitectură religioasă, a constituit un centru important al culturii şi învăţământului românesc.

Biserica Armenească

Ctitorie din 1609 a lui Agopşa, un reprezentant al armenilor din oraş. Turnul-clopotniţă, unele anexe şi decoraţiuni au fost adăugate în sec. al XIX-lea. Are un plan cruciform, cu absidele laterale dreptunghiulare şi absida altarului semicirculară, soclu masiv de piatră cioplită şi suprafaţa exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Rozetele de piatră care împodobesc absidele laterale, ancadramentele celor 19 ferestre şi cornişa profilată cu denticuli alungiţi conferă construcţiei o nota sporită de frumuseţe, iar cele două turle (de pe naos şi pridvor) cu frizele lor sculptate în piatră asigură eleganţă şi zvelteţe întregului edificiu.Interiorul este, de asemenea, decorat cu profile şi sculpturi în piatră ce trimit la arta orientală prin motivele lor de inspiraţie armeană, persană sau arabă, iar senzaţia de monumentalitate este întărită de amplitudinea bolţilor, sprijinite pe aceleaşi arce piezişe ce caracterizează bisericile moldoveneşti. Pictura iconostasului şi a icoanelor de pe pereţii naosului şi pronaosului reflectă influenţa artei armene şi a fost realizată – foarte probabil – cu prilejul lucrărilor din 1863-1868.

Biserica Albă „Sfinţii Voievozi”

Ctitorie din 1615 a domnitorului Ştefan II Tomşa. Refăcută de spătarul Vasile Cantacuzino în 1695. Are ziduri de piatră şi cărămidă cu o grosime de 1,5 m. Planul este triconc, cu absidele laterale semicirculare, mai puţin pronunţate în exterior, care sunt încadrate de contraforturi ce se ridică până sub cornişă. Turnul-clopotniţă, ridicat separat, a fost demolat şi apoi reconstruit foarte aproape de biserică, în urma recentelor lucrări de sistematizare din zona respectivă, întregul spaţiu al ansamblului fiind considerabil redus. Sistemul iniţial de boltire a suferit modificări importante cu prilejul refacerii din 1695, când a fost înlăturată şi turla de pe naos. Zidul care a existat între naos şi pronaos a fost înlocuit printr-o arcadă sprijinită de pilaştri laterali cu arhitrave de tip clasic. Catapeteasma executată în 1922, chiar dacă nu are o valoare istorică deosebită, impresionează prin bogăţia şi varietatea ornamentelor sale sculpturale, precum şi prin vivacitatea cromatică a picturilor realizate de Ludvig Braner. Monumentul a suferit mai multe lucrări de reparaţii şi restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. Cele mai ample lucrări s-au desfăşurat în veacul trecut când s-a realizat restaurarea şi consolidarea temeinică.

Biserica „Precista Mare”

Monument istoric şi de arhitectură religioasă ctitorit în 1569 de Doamna Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu. Reconstruită în sec. XVIII-XIX. Turnul-clopotniţă construit în 1753, înalt de 27 m este de o rară frumuseţe.

Biserica „Precista Mică”

Ctitorie din 1791 a preotului Constantin. Are hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Monumentul are un plan simplu, cruciform, cu sânurile laterale uşor pronunţate. Nu are turle, turnul-clopotniţă s-a zidit separat, iar pridvorul a fost adăugit în 1855. A fost restaurată în 1946.

Fundaţia Melchisedec

Un alt important ansamblu de arhitectură în municipiul Roman este Fundaţia Melchisedec. Acest ansamblu este alcătuit din Capela Episcopului Melchisedec Ştefănescu, care este un monument funerar ce datează din anul 1838, Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti ─ care în prezent este muzeu de ştiinţe naturale, fondată în 1911 şi grădiniţa de copii, care îşi păstrează şi în prezent funcţiunea, construită în 1915.

Dintre monumentele de arhitectură mai menţionăm:

Casa Ioachim

Clădirea oferă trei faţete cardinale: faţeta centrală are un fronton cu o proporţionalitate perfectă, colonade cvasicorintice, ferestre înalte, frumos boltite cu arcaturi splendid ornamentate; faţeta posterioară este tăiată în două planuri de aliniament, cel exterior fiind prevăzut cu două firide cu două statui feminine în stil renascentist; faţeta de la intrare, mai mult funcţională, are o verandă cu glasvand. Unicat în Moldova este turnul de intenţie florentină. În prezent, construcţia găzduieşte Biblioteca Municipală cu un fond de carte donat de profesorul George Radu Melidon.

Casa Iohann Simeon Brukner

În zona Complexului Episcopal se află şi Casa Iohann Simeon Brukner, ridicată înainte de anul 1818, cu o arhitectură în stil clasic şi care a găzduit prima farmacie a oraşului. Construcţia se remarcă prin etajul cu portic şi fronton, dar mai ales prin ingenioasele soluţii constructive care au permis amenajarea pivniţelor ca un prim nivel de locuire.

Casa Nevruzzi

Situată în Roman, str. Cuza Vodă nr.19, a fost construită în prima jumătate a sec. al XIX-lea şi în prezent găzduieşte Muzeul de Istorie.

Casa vornicului Done

Situată în centrul municipiului Roman, este o construcţie cu o arhitectură oarecum inedită, ce diferenţiază subsolul cu două beciuri etajate şi parterul cu bolţi semicilindrice, de nivelul superior, conceput şi realizat în stil clasic, cu fronton şi coloane angajate la exterior şi bogate decoraţiuni de factură barocă în interior. Casa datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fiind cumpărată în 1825 de vornicul Grigore Done.

Aici s-a născut, în 1912, dirijorul Sergiu Celibidache şi aici funcţioneaza în prezent Şcoala de Muzică „Sergiu Celibidache” din Roman.

În prezent, în Municipiul Roman, atât zonele, siturile naturale şi cele construite cu valoare istorică şi arhitecturală se confruntă cu importante probleme legate de punerea lor în valoare, de gestionarea şi protejarea lor.

Zone de recreere

În municipiul Roman există două stadioane, un strand şi un parc, parcul municipal Roman, cu o suprafaţă de 17,3 ha. Parcul funcţionează ca zonă de agreement din secolul al XIX-lea şi provine din fosta pădure Teiuş. Aici se găsesc 38 de specii de arbori şi arbuşti de provenienţă diferită (Europa, Eurasia, America de Nord, Asia).