Cetăţean de onoare – titlu conferit prin H.C.L. 57 din 28.04.2011
Înaltpreasfinţitul Eftimie Luca – fost Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului s-a născut la 9 noiembrie 1914, în satul Schitul, comuna Hangu (astăzi comuna Ceahlău), judeţul Neamţ.
Între anii 1921 şi 1928 a urmat Şcoala primară în satul natal, iar între 1930 şi 1933 Şcoala de cântăreţi bisericeşti din Iaşi.
A urmat cursurile Seminarului Teologic monahal din mănăstirea Cernica între anii 1934 şi 1941.
Este absolvent al Institutului Teologic din Bucureşti, în anul 1949.
La 1 aprilie 1949 i s-a încredinţat stăreţia Mănăstirii Bistriţa-Neamţ, pe care avea să o conducă cu iscusită măiestrie până în 1966, iar între anii 1951 şi 1960, concomitent cu conducerea Mănăstirii Bistriţa, a funcţionat ca exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului şi Huşilor, ocupându-se de reorganizarea vieţii monahale.
În anul 1966 a fost înălţat la rangul de arhimandrit şi numit stareţ la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, unde a iniţiat lucrări de restaurare la catedrala „Sf. Gheorghe”, la stăreţia şi chiliile din incinta mănăstirii alături de grija deosebită pentru viaţa monahală.
La 30 ianuarie 1972 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat demnitatea de Arhiereu – Vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor.
La 23 aprilie 1978 a fost ales şi instalat ca Episcop titular al Eparhiei Romanului şi Huşilor. Din anul 1994 cele două Eparhii s-au separat, Preasfinţia Sa, rămânând Episcop titular al Eparhiei Romanului.
În urma ridicării Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura nouă de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurată în zilele de 18-19 iunie 2009, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Eftimie a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop.
În şirul neîntrerupt, de peste şase secole, a existenţei Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, cea mai lungă păstorire a avut-o Înaltpreasfinţitul Eftimie Luca.
Dăruire, înţelepciune şi blândeţe, toate acestea conturează profilul unui mare ierarh care prin virtuţile sale a marcat timpul, înscriindu-şi în istorie numele cu atributul Eftimie cel Bun.
A încetat din viață în data de 4 noiembrie 2014.