Sergiu Celibidache

    1671

    Cetăţean de onoare – titlu conferit prin H.C.L. 46 din 25.04.2012


    S-a născut la Roman pe 28 iunie 1912, ca fiu al lui Demostene Celibidache şi al Mariei, născută Brăteanu. Mama sa, Maria Brăteanu era fiica lui Ştefan Brăteanu, funcţionar la Primăria din Roman, şi a Smarandei (Măndica) născută Galin, de la care provenea ascendenţa boierească a artistului.

    În anul 1913, familia Celibidache se mută din Roman în Iaşi. În anul 1916, la doar 4 ani, Sergiu Celibidache începe primele sale lecţii de pian.

    În anul 1930 absolvă Seminarul Pedagogic din Iaşi, iar în anul 1932 se înscrie la cursurile de filosofie şi matematică ale Universităţii din Bucureşti.

    În anul 1936 pleacă la Berlin unde studiază la Academia de Muzică. Abia sfârşite studiile, devine în 1945 dirijor pro tempore al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia fusese suspendat din funcţie. Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându-se ca personalitate muzicală de o excepţională exigenţă artistică. A fost invitat, cu regularitate, la pupitrul unor renumite orchestre simfonice europene din Germania, Franţa şi Suedia.

    În anul 1979 primeşte funcţia de director muzical general al oraşului München şi de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oraş. Sub conducerea sa, Filarmonica din München devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume.

    Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor, un stil care dădea un efect deosebit în sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri.

    Printre alte compoziţii, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. Pentru activitatea sa artistică, Sergiu Celibidache a primit diverse distincţii, printre care: Cetăţean de onoare al oraşului München (1992), Membru de onoare al Academiei Române (1992), Doctor honoris causa al Universităţii din Iaşi (1992).

    A murit la 14 august 1996, la reşedinţa sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (în apropiere de Paris).

    Articolul precedentEftimie Luca – Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului
    Articolul următorAlexandru Radu Timofte