Cetăţean de onoare – titlu conferit prin HCL nr. 75 din 30.04.2015
George Radu Melidon s-a născut pe 13 martie 1831. Tatăl său, Gheorghe, a fost profesor iar mama sa, Ecaterina, făcea parte dintr-o familie de preoţi. Din corespondenţa dintre profesorul Alexandru Epure şi Dimitrie Melidon, fiul lui George Radu Melidon, aflăm că familia Melidon a avut în proprietate un teren şi două corpuri de case vechi, lângă vilele Moşinski, vis-à-vis de curtea Gimnaziului Roman-Vodă. Ulterior, terenul a fost înstrăinat şi s-a construit aici actuala Şcoală Gimnazială Vasile Alecsandri.
George Radu Melidon a fost un autentic fiu al Romanului, oraşul în care s-a născut, a copilărit şi s-a retras în ultimii ani ai vieţii lui.
Viitorul director al Şcolii Normale Carol I din Bucureşti, după absolvirea cursului primar, şi-a continuat studiile la Academia Mihăileană din Iaşi. Cunoştea foarte bine mai multe limbi: germana, latina, franceza şi greaca.
S-a distins ca publicist, colaborând, în anul 1855, la ziarul Foiletonul Zimbrului din Iaşi. Într-un studiu publicat în acest ziar, militează pentru înfiinţarea şcolilor în mediul rural.
În anul 1856, George Radu Melidon a fost bibliotecar la Academia Mihăileană, iar în anul 1857 a fost numit şef al secţiei şcoalelor la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova. În această funcţie fiind, a întocmit un memoriu statistic referitor la administrarea şi la situaţia în care se afla pe atunci învăţământul public şi particular, memoriu intitulat Relaţiune statistică de starea şcoalelor din Moldova. Pentru această lucrare, primeşte mulţumiri de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În anul 1861, recunoscându-i-se meritele, i se dă dreptul să funcţioneze ca profesor în învăţământul secundar, iar în anul 1862, a fost transferat la Bucureşti, ca director al învăţământului primar din România.
În anul 1866, a fost numit revizor şcolar pentru districtele Roman, Vaslui şi Tecuci, cu reşedinţa la Roman. Mai târziu a fost înaintat la gradul de inspector pentru şcolile din judeţele Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Roman, Bacău, Vaslui, Fălciu şi Tutova.
În anul 1867, a fost numit director al Şcolii Normale Carol I din Bucureşti. Rezultatele merituoase obţinute de şcoala condusă de profesorul Melidon sunt evidenţiate de rapoartele revizorilor şcolari.
Pe 15 august 1871, a participat în fruntea unei delegaţii de cadre didactice din învăţământul secundar, ca reprezentant al judeţului Roman, la marea sărbătoare închinată lui Ştefan cel Mare, la Mănăstirea Putna. Aici i-a întâlnit pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol.
Ivirea unei necruţătoare boli l-a silit să părăsească, în octombrie 1881, ogorul învăţământului în care trăsese brazde atât de adânci. V.A. Urechia, ministrul Cultelor și Instrucţiunii Publice de atunci, şi-a exprimat, într-o notă ministerială, regretul privind demisia unui profesor distins şi sârguitor, carele, prin îndelungatele şi inteligentele servicii făcute instrucţiunii publice, a binemeritat dela ţară şi românism.
În ziua de 2 aprilie 1885, a dăruit Primăriei Roman, 216 volume menite, cum spunea în actul de donaţie, să formeze începutul unei biblioteci publice în oraşul său natal:
Considerând că Romanul posedă, de mai mulţi ani, mai multe şcoli primare şi secundare publice şi private, care au trebuit să producă măcar cititori cu dorinţa de a-şi spori cunoştinţele şi a satisface curiozitatea prin lectură, am onoarea de a oferi în dar comunei mele natale-Romanul, 216 (228) volume (cărţi), toate legate şi relativ la ştiinţă, litere şi istorie naţională dupre inventar, ca un prinos cetăţenesc din singura avere ce am.
Donatorul numeşte cărţile rari şi alese şi pune condiţii pentru funcţionarea bibliotecii publice:
- cărţile vor fi împrumutate oricărui „amator” spre citire şi cercetare;
- lectura să se facă numai „în cuprinsul localului primăriei”, iar în afară, cărţile vor fi împrumutate la persoanele „vrednice şi de credinţă şi cu depunerea de garanţie a valoarei”;
- cărţile să fie păstrate sub denumirea de Melidonium spre veşnica pomenire a numelui familiei.
În ziua de 15 septembrie 1886, profesorul Melidon a trimis directorului Gimnaziului o declaraţie în care spune că, din cauza boalei, nu mai poate continua lecţiile de istorie cu care fusese însărcinat până atunci la Gimnaziul Roman-Vodă. Boala de care suferea s-a agravat şi în ziua de 11 mai 1897 George Radu Melidon încetează din viaţă.
În anul în care se împlinesc 130 de ani de lectură publică la Roman, îi aducem un pios omagiu celui care a pus bazele primei Biblioteci publice din Roman, profesor, publicist, spirit de elită şi organizator al învăţământului primar normal din România – George Radu Melidon, acordându-i, post-mortem, titlul de “Cetăţean de Onoare” al municipiului Roman.