Prezentare Municipiul Roman | Municipiul Roman

Sunteți invitați să descoperiți Romanul, veche cetate mușatină, un oraș patriarhal și plin de istorie. Aici, în nord-estul României, exact în inima Moldovei, veți descoperi un oraș în care peste 60.000 de suflete calde vă vor arăta ce înseamnă marea familie romașcană, o comunitate definită prin respectul față de tradiții, față de muncă, o familie care prin spiritul ei a depășit milenii de istorie și care astăzi se regăsește ca o forță dinamică în contextul european.

Veniți să ne cunoașteți orașul, să înțelegeți de ce îl iubim atât de mult și de ce pot afirma cu mândrie întotdeauna, oriunde m-aș afla – SUNT ROMAȘCAN !

Parafrazând dictonul „Toate drumurile duc la Roma„, nouă ne place să spunem despre urbea noastră muşatină că în Moldova „Toate drumurile trec prin Roman” şi vă invităm în oraşul nostru să ne cunoașteți mai bine.

Așezare geografică și căi de comunicație

Municipiul Roman are o poziție strategică, în centrul regiunii istorico-geografice Moldova, într-o arie unde converg mai multe căi de comunicație de importanță europeană, națională și regională, din punct de vedere feroviar făcând parte din magistrala Bucureşti – Dorneşti – Cernăuţi – Varşovia, iar rutier aflându-se pe axul expres de interes european E85, care leagă Polonia şi Ucraina, Rusia şi Republica Moldova, prin România de Bulgaria, Grecia, Turcia și Orientul Apropiat. Legat de traficul aerian, cel mai apropiat aeroport se află în Bacău,conexiunea cu acesta putând fi realizată fie pe drumul european E85, fie pe magistrala de cale ferată.

Vatra oraşului este situată în Podişul Moldovenesc, la confluenţa râurilor Moldova şi Siret, ocupând o suprafaţă totală de 2.983 ha, din care 1.617 ha intravilan.

Localizarea în partea centrală a Moldovei poate determina transformarea municipiului Roman într-o adevărată „placă turnantă” a transporturilor din această arie, pe direcția nord-sud, vest-est, dar și nord-est – sud-vest.

Principala bogăţie

Condiţiile ecologice variate, determinate de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, au permis identificarea a peste 500 de specii de plante spontane. Vegetaţia caracteristică municipiului Roman este cea de luncă şi de pajişti. Latitudinal, vatra oraşului este situată în subzona pădurilor de stejari mezofili, iar altitudinal, este încadrată de areal de pădure.

În domeniul faunei se remarcă mistreţul care încă din secolul al XIV-lea figura pe sigiliul oraşului şi bizonul, pătruns dinspre Basarabia, după anul 1954. Dintre mamifere, vulpea, bursucul, iepurele cunosc o largă răspândire. De asemenea, se observă diferite specii de stârci, raţe sălbatice, lişiţe şi alte păsări acvatice sau răpitoare. În cele două râuri, precum şi în iazurile şi bălţile din apropiere trăiesc un număr mare de specii de peşti, îndeosebi cleanul, mreana şi ştiuca.

Scurt istoric

Situat în inima Moldovei, Romanul, fost târg, reşedinţă a Ţării de Jos a Moldovei, reşedinţă de judeţ, actualmente municipiu, atrage prin obiectivele turistice şi monumente dar şi prin posibilităţile de agrement. Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.

Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457–1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.

Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori.

În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.

În preajma Primului Război Mondial s-a înfiinţat un atelier pentru reparaţii cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei.

Ziua municipiului

Prima atestare documentară este Uricul din 30 martie 1392 (hrisov de danie către Ionaş Viteazul, în care a fost scris „în cetatea noastră, a lui Roman voievod”), numele oraşului fiind preluat de la numele voievodului Roman I Muşat (1392-1394) și este celebrată în fiecare an prin manifestări culturale.

Zilele Municipiului Roman au fost stabilite prin Statutul municipiului Roman în perioada 15 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.

Populația

Municipiul Roman este, din punct de vedere demografic, al doilea oraş din judeţul Neamț şi între cele mai mari municipii din ţară care nu au funcţia de reşedinţă de judeţ, cu o populaţie stabilă de 50.713 locuitori, conform Recensământului General al Populaţiei din anul 2011, în timp ce Institutul Național de Statistică prin fișa localității pe anul 2012 indică o populație stabilă de 65.205 locuitori, valoare apropiată de datele Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Neamț.

Din punct de vedere etnic, populația românească reprezintă 88,3%, restul fiind reprezentat de alte etnii: rromi, ruși lipoveni, italieni, greci, armeni, germani, evrei, maghiari, ucraineni …

Economie

De-a lungul vremii, încă din secolele XVI-XVII, urbea mușatină a reușit să se dezvolte şi să se impună ca un important centru în care meşteşugarii şi negustorii desfăşurau o intensă activitate.

În prezent, în municipiul Roman îşi desfăşoară activitatea 1451 de societăţi comerciale, cele mai multe desfăşurându-și activitatea în sectorul industriei prelucrătoare, al comerţului şi serviciilor.

În anul 2012, din totalul firmelor din municipiu, 689 sunt microîntreprinderi, 116 sunt firme mici, 25 sunt întreprinderi mijlocii iar 4 întreprinderi se încadrează în categoria firmelor mari cu peste 250 de angajaţi.

După cifra de afaceri și numărul de angajați se remarcă următoarele societăți:

ArcelorMittal Tubular Products Roman SA – producţia de tuburi, ţevi;
Agrana Roman – fabricarea zahărului;
Cersanit România SA – fabricarea de obiecte sanitare din ceramică;
Somaco Grup Prefabricate SRL- fabricarea produselor din beton pentru construcții;
Caremil SRL, Odlo SRL – fabricarea de articole de îmbrăcăminte;
Petrotub Izoterom SA – lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide;
Marsat SA – depozitări;
Societatea Smirodava SRL ce face parte din Cluster-ul Textil Astrico Nord Est.

În domeniul comerțului, în ultimii ani, au fost deschise unităţi comerciale ale unor reţele naționale și internaţionale cum ar fi: LIDL, PROFI, PENNY MARKET, KAUFLAND, AYA, DEDEMAN.

Sectorul serviciilor de intermedieri financiare şi asigurări este dezvoltat, în municipiu fiind prezente sucursale ale principalelor unităţi bancare din ţară.

Din punct de vedere investițional, Romanul a cunoscut în ultima perioadă o dinamică deosebită. Astfel, pe amplasamentul fostei platforme industriale, situată în partea de nord a orașului, compania TRW Airbag Systems S.R.L. a inaugurat o fabrică de airbag-uri auto, care va ajunge la 1.500 de salariați iar S.C. Cersanit România S.R.L. a modernizat secția de obiecte sanitare și a inaugurat recent cea mai modernă fabrică de ceramică termică din România.

Începând cu 2014, Microhidrocentrala de pe râul Moldova asigură integral iluminatul public din municipiul Roman. Odată cu finalizarea lucrărilor se va amenaja și faleza râului Moldova și a lacului de acumulare ca zonă de promenadă și divertisment.

Un alt obiectiv important pentru urbea romașcană îl reprezintă modernizarea zonei de agrement – bazine de înot din Ștrandul municipal.

Servicii Sociale

Autorităţile publice locale creează condiţiile necesare de aplicare şi derulare a programelor sociale prin Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială care asigură, la nivel local, servicii de consultanță, sprijin și îndrumare pentru persoanele defavorizate sau aflate în situație de risc social.
Serviciile sociale în municipiul Roman sunt asigurate prin următoarele structuri specializate:

Casa Pâinii – cantina de ajutor social;
Casa Speranţei – adăpost în regim de urgenţă pentru persoanele aflate in situaţie de dificultate, victime ale violenţei familiale;
Casa Vârstnicului – centru de zi, activitate de loisir pentru pensionari;
Centrul Municipal de Acţiune Socială pentru Bătrâni – activităţi de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice aflate in situaţie de criză,
Casa Copilului – centrul de zi pentru copiii aflaţi în situaţii de risc social,
Casa Bunicilor – activităţi de îngrijire a persoanelor vârstnice.

Sănătate

În municipiul Roman funcționează două spitale, 1 dispensar medical, 1 centru de sănătate mintală, 9 cabinete de medicină generală, 4 cabinete medicale şcolare, 28 de cabinete medicale de familie, 60 de cabinete de stomatologie, 65 de cabinete medicale de specialitate, 49 de farmacii, 8 puncte farmaceutice şi 1 depozit farmaceutic,1 creşă, 11 laboratoare medicale, 31 de laboratoare tehnică dentară, 2 tipuri de alte cabinete medicale.

Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, cea mai importantă unitate medicală din municipiu, deserveşte locuitorii acestuia și pe cei din zonele limitrofe (30 comune, respectiv o populație de circa 200.000 de locuitori), inclusiv pacienți din județele învecinate.

Educaţie

Reţeaua școlară din municipiul Roman cuprinde unităţi de învăţământ de diferite specialităţi: umaniste, tehnice, comerciale, de artă, de sport şi religioase după cum urmează: o unitate de învățământ pentru educație timpurie, patru unități de învățământ pentru nivelul secundar inferior sau gimnazial, 17 grădinițe, o unitate de învățământ de artă, șapte unități de învățământ pentru nivelul secundar superior sau liceal, o unitate pentru învățământul sportiv, două unități de învățământ pentru nivelul postliceal, un centru școlar pentru educaţie incluzivă precum și un club al copiilor.

Liceele şi colegiile tehnice oferă elevilor 29 de specializări care aparţin filierei tehnologice, vocaţionale ori teoretice.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, în municipiul Roman funcţionează Institutul Teologic Romano-catolic Franciscan cu două facultăți, dar și sucursale ale Universității „Petre Andrei” Iași și Universității „Danubius” Galați.

Activitatea sportivă

Municipiul Roman dispune de o puternică infrastructură sportivă reprezentată prin două stadioane, două săli polivalente, o sală de atletism, bazin didactic de înot, două terenuri de mini – fotbal, trei terenuri de tenis de câmp și douăzeci și una de săli de gimnastică.

Viaţa sportivă a Romanului este susținută de diferite cluburi şi de Liceul cu Program Sportiv care îşi desfăşoară activitatea pe specialităţi. Sportivii de la Liceul cu Program Sportiv Roman participă la concursurile interne şi internaţionale la disciplinele fotbal, handbal, atletism, judo, baseball şi lupte, obţinând în fiecare an premii şi medalii fiind în acelaşi timp şi o pepinieră pentru cluburile de seniori.

Clubul Atletic Roman, cu secţiile de atletism, tenis şi lupte, a pregătit de-a lungul timpului sportivi ce au obţinut rezultate performante la nivel naţional şi internaţional. A devenit o tradiţie ca echipa de arte marţiale „Qwan-Ki-Do” din cadrul Clubului Bao să obţină rezultate în competiţiile naţionale şi europene.

Cultură

Activitatea culturală şi artistică gravitează în jurul Bibliotecii Municipale „George Radu Melidon”, a celor patru muzee: Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii și Casa Hogaș și a asociațiilor și fundațiilor culturale care menţin vie flacăra spirituală a oraşului (Fundaţia „Episcop Melchisedec”, Asociaţia Culturală „George Radu Melidon”, Societatea Culturală „Roman-Muşat”, Societatea Culturală „Clepsidra” etc.), alături de Casa de Cultură ce dispune de săli de spectacole cu 600 de locuri.

Activitatea editorială romaşcană este susţinută de cele 4 edituri: Muşatinia, Filocalia, Serafica şi Signum Company care editează periodice şi cărţi precum: „Cronica Romanului”, „Studii franciscane”, „Viaţa fraternă”, „Melidonium”.

Personalităţi locale

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.

În cultura naţională şi universală se regăsesc personalități romașcane din toate domeniile:

LITERATURĂ

Miron Costin (1633 – 1691) cronicar
Cezar Petrescu (1892 – 1961) prozator
Otilia Cazimir (1894 – 1967) poetă
Calistrat Hogaş (1848 – 1917) profesor şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă
Garabet Ibrăileanu (1871 – 1936) prozator, publicist şi critic literar
Haralamb Zincă .
(Hary Isac Zilberman) (1923 –2008) scriitor
Savin Bratu(Barasch) (1925 – 1977) critic şi istoric literar
George Radu Melidon (1831 – 1897) scriitor, publicist, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Roman
Marcel Blecher (1909 – 1938) scriitor impresionist
Dumitru Mărtinaş (1897 – 1979) profesor, autor de studii despre ceangăii din Moldova

CINEAŞTI, ACTORI, TELEVIZIUNE

Jean Mihail (1896 – 1963) regizor, creatorul cinematografiei româneşti
Nae Roman .
(Nicolae Constantinescu) actor de revistă
Sandu Sticlaru actor la „Nottara”, romaşcan prin naştere
Alexandru Hatmanu actor
Filip Brunea – Fox (1898 – 1977) părintele reportajului românesc
Andreea Marin Bănică moderator TV şi ambasador UNICEF al Bunăvoinţei

MUZICĂ

Mihail Jora (1901 – 1971) muzicolog, compozitor de marcă
Paul Ciuntu (1866 – 1918) profesor, dirijor şi muzician de talie europeană
Dumitru D. Botez (1904 – 1988) dirijor şi compozitor
Sergiu Celibidache (1912 – 1996) dirijor de faimă internaţională
Mihai Burada (1841 – 1918) medic, muzician şi compozitor
Alexandru Zirra (1883 – 1946) compozitor
Virgil Gheorghiu (1905 – 1977) poet avangardist, muzicolog şi pianist

MATEMATICĂ

Abraham Hollinger profesor, autor de manuale didactice Algebră şi Electrotehnică

INGINERIE

Ion S. Antoniu (1905 – 1987) o mare personalitate a ingineriei electroenergetice, profesor universitar
Ion Ionescu de la Brad (1818 – 1891) primul inginer agronom român
Constantin I. Istrati (1850 – 1918) chimist de renume, academician
Mihail Florescu (1912 – 2000) chimist, membru al Academiei Române
Panaite Donici (1854 – 1919) inginer, deputat, ministru, publicist
Vitalie Belousov (n. 1930) profesor universitar doctor inginer, Preşedintele Comisiei de Inventică a Academiei Române

POLITICĂ

Vasile G. Morţun (1869 – 1919) redactor, editor, om politic, fost ministru în diverse cabinete

ECONOMIE

Ion D. Strat (1836 – 1879) economist, primul rector al Universităţii din Iaşi

RELIGIE

Episcop Melchisedec .
Ştefănescu (1823 – 1892) membru al Academiei Române, Ministrul Cultelor în guvernul Kogălniceanu
Episcopul Leon Gheuca posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii

ATRACŢII TURISTICE

Lăcașuri de cult

Principalele obiective turistice sunt lăcaşurile de cult realizate în perioada medievală, bisericile din oraş fiind concepute la proporţii impresionante, cu multe accesorii constructive şi tendinţe de eclectism stilistic. Cele 15 lăcaşuri de cult ortodox şi 5 biserici de confesiune romano – catolică ocupă un loc aparte în ansamblul patrimoniului istoric şi cultural-artistic românesc, în principal evidenţiindu-se:
Complexul Arhiepiscopal Roman – Actuala biserică Sfânta Paraschiva a fost precedată de o alta cu acelaşi hram, pomenită, sub numele de Sfânta Vineri, într-un document din vremea lui Alexandru cel Bun. Astfel, în anul 1408 voievodul făcea danii acestui lăcaş în care era îngropată mama sa, doamna Anastasia, fapt care a condus logic la concluzia că biserica fusese anterior construită, poate chiar de tatăl lui Alexandru, voievodul Roman I Mușat. Lăcaşul de cult reține atenția numeroșilor vizitatori prin frumusețea extraordinară a picturilor interioare.
Biserica Armenească din Roman – Importanta comunitate armeană aflată în Evul mediu pe teritoriul Romanului a impus ridicarea unei încăpătoare biserici de piatră, realizată în anul 1609. Deoarece comunitatea armeană din Roman nu mai număra decât câteva familii, iar biserica ce fusese părăsită începuse a se deteriora, Arhiepiscopia Romanului a obținut, în martie 1981, din partea Arhiepiscopiei Armene din București, cedarea edificiului „în folosință provizorie pe termen nelimitat”.

Biserica „Precista Mare” – Lăcaşul face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei și strădaniilor Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, care a ridicat acest lăcaș de închinăciune în anul 1569, pe locul altuia mai vechi.

Biserica „Precista Mică” – A fost construită pe locul unui vechi lăcaș de lemn, la începutul secolului al XVIII-lea sau chiar mai înainte. Construcția actualului edificiu a început în anul 1791.

Biserica Domnească – Biserica Sfinții Voievozi este cunoscută de la zidirea sa sub numele de „Biserica Domnească” și a fost zidită sub forma ei actuală de Vel Spătaru Vasile Cantacuzino în anul 1695, lăcașul de cult maiestos depășind ca suprafață toate celelalte biserici din oraș. Podoaba cea mai de preț a acestui Sfânt lăcaș o reprezintă Catapeteasma, lucrare de mare valoare artistică, executată în București, din lemn de stejar masiv, fiind unicat în Moldova.

Biserica „Sfântul Nicolae” – Acest lăcaș a fost ridicat probabil pe la 1600 fiind atestată documentar în „mărturisirea hotarnică” din 3 septembrie 1752. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu actuala biserică de zid între anii 1747 – 1769.

Biserica „Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana” (cunoscută sub numele de „Biserica Copiilor”) – Construcția din lemn, în stil maramureșean, este ctitorie a Preasfințitului Episcop Ioachim Băcăuanul și se găsește în cartierul Favorit, pe strada Victor Hugo.

Bisericile Catolice – Prezența unei comunități catolice la confluența Siretului cu Moldova este aproape contemporană cu fondarea orașului, mama mușatinilor, Margareta, fiind catolică.

În prezent funcționează în oraș cinci biserici catolice: „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, „Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare”, „Fericitul Ieremia Valahul”, „Isus Bunul Păstor” și Biserica „Sf. Francisc de Assisi” (în incinta Institutului Franciscan).

Romanul a devenit, din anul 1991, principalul centru de formare a călugărilor franciscani minori conventuali din sud-estul Europei, cu Institutul Teologic de Grad Universitar și cu Liceul Teologic Romano-catolic „Sf. Francisc de Assisi”.

Muzee

Municipiul Roman dispune de patru muzee foarte bine amenajate, acestea incluzând colecții deosebite, obiecte de extremă importanță pentru istoria zonei, expoziții ale unor artiști de valoare națională și internațională:

Muzeul de Istorie – Înfiinţat în anul 1957, muzeul deţine un patrimoniu bogat şi diversificat, funcţionând în două clădiri: Casa Nevruzzi și Casa Fălcoianu – monumente de arhitectură – una găzduind expoziţia de bază, cealaltă depozitele şi spaţiile destinate activităţii de cercetare și conservare. Actuala expoziţie de bază este organizată în 15 săli, cu un spaţiu de 700 mp și cuprinde un număr de peste 5.000 de piese, din expoziția permanentă remarcându-se celebrul Tezaur de la Brad, aparținând Culturii Cucuteni, precum și valoroase vestigii medievale ale oraşului atestat documentar la 30 martie 1392.

Muzeul de Artă – Clădirea muzeului este monument de arhitectură construit la sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecţiile muzeului cuprind un număr de 642 lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă. Expoziţia de bază, prin tematica sa, pune în valoare, în contextul artei româneşti, creaţia artiştilor legaţi într-un fel sau altul de zona Roman.

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii – A fost înfiinţat în anul 1962 şi a reprezentat rodul preocupărilor în domeniul cercetării şi valorificării expoziţionale, a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, efectuate după 1960. Oferta muzeului aflat în Parcul Municipal, cuprinde diverse servicii: expoziţii, programe educative, de informare, documentare.

Casa Hogaş – Casa în care a locuit Calistrat Hogaş între anii 1891-1899, realizată după planul arhitectului Constantin Băicoianu, a fost transformată în muzeu în luna mai a anului 2011.

Subsolul vilei este dedicat Muzeului de Etnografie și Folclor „Roman Metropolitan”, care reuneşte obiecte şi ţinute ce reconstruiesc atmosfera gospodăriilor ţărăneşti din zonă. Sălile de la parterul vilei găzduiesc Muzeul Colegiului Naţional „Roman-Vodă” unde sunt expuse manuscrise sau documente cu valoare de unicat, semnate de Garabet Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Panait Muşoiu, Richard Stein, Vitalie Belousov sau Virgil Petrovici.

Mansarda vilei este destinată Muzeului Ecumenic al Spiritualităţii Româneşti. Colecția muzeală înmănunchează obiecte de cult reprezentative pentru Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-catolică şi comunitatea evreiască, reprezentând simbolic comunităţile religioase care trăiesc în armonie în zona Romanului.

Casa vornicului Done (Casa Celibidache) – În plin centrul oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Este cunoscută și sub numele de Casa Celibidache, deoarece aici s-a născut, în 1912, Sergiu Celibidache, considerat unul din cei mai valoroși dirijori ai tuturor timpurilor, care a dirijat Orchestra Filarmonicii din Munchen între 1979 și 1996. În 2012, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea muzicianului, în piaţa ce îi poartă numele, din municipiul Roman, a fost dezvelit un bust al compozitorului şi dirijorului Sergiu Celibidache.

Biblioteca Municipală „George Radu Melidon” – Instituţia culturală cu valenţe multiple ce gestionează un fond de carte de peste 160.000 de volume, își are sediul în Casa Ioachim din Roman, o clădire de la sfârșitul secolului al XIX-lea a negustorului Vasile Ioachim, care a adus meşteri francezi pentru a o construi în stilul specific arhitecturii clasice franceze. Unicat în Moldova este turnul de influență florentină.

Parcul Municipal Roman – Zonă de agrement din secolul al XIX-lea, parcul provine din fosta pădure Teiuş şi este, din punct de vedere al diversităţii speciilor dendrologice, unic în Europa. Din 1994, Parcul oraşului este declarat rezervaţie peisagistică ocrotită de lege.

Parcul Municipal reprezintă o oază de frumuseţe care atrage numeroși turiști. Pe lacul de agrement, prevăzut cu debarcader, se efectuează plimbări cu ambarcaţiuni pe timpul sezonului estival, elementele de atracție fiind cele trei insule: Insula „Brâncuşi” – cu elemente sculpturale specifice, ce amintesc de marele artist, Insula „Planeta Verde” – însufleţită de animale de talie mică şi păsări, creând un mini-ecosistem şi Insula „Cascada” – înnobilată cu o cascadă artificială şi un punct de relaxare şi observare a întregii zone.

În zona centrală a parcului se găseşte „Rotonda Personalităților” ce cuprinde busturile a 10 personalități românești: Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi George Enescu, la intrarea în parc aflându-se și bustul agronomului Ion Ionescu de la Brad.

În apropierea municipiului Roman (la circa 25 km) se găseşte Hanul Ancuţei, obiectiv deopotrivă turistic şi cultural.

Posibilități de cazare

Municipiul Roman dispune de următoarele unități de cazare a turiștilor:

Hotel „Roman Plaza”**** situat pe B-dul Roman Mușat, dispune de o capacitate de cazare de 70 de camere moderne oferind servicii de cablu TV, telefon, minibar, frigider, spălătorie, curăţătorie ecologică, salon de frizerie+coafură+cosmetică, casă de schimb valutar, galerie de artă şi suveniruri, agenţie de turism. Unitatea are un restaurant clasic (190 de locuri dispuse în 3 saloane), salon de recepţie şi protocol cu 60 de locuri, săli şi mini-săli pentru conferinţe (total 180 de locuri, retroproiector, flipchart şi instalaţie sonorizare), salon de cofetărie cu terasă (48 de locuri).

Hotel „Mariko Inn”*** situat pe drumul european E85 la ieşirea din oraşul Roman către Iaşi şi Suceava are o capacitate de cazare de 64 de locuri dispuse în 29 camere duble, 3 camere single și un apartament, oferind servicii de cablu TV, mini-bar, internet, telefon, camere cu balcon, room-service, spălătorie, cameră de bagaje, safe, rent-a-car, comandă taxi, acces pe bază de cartelă. Unitatea are 3 restaurante cu 60, 150 şi 280 locuri, bar restaurant, terasă cu 60 de locuri, sală de conferinţe cu 150 de locuri, bază de agrement şi teren de tenis, parcare păzită, gratuită cu 120 de locuri.

Hotel „Royal”***situat pe str. Stefan cel Mare, km 333 (E85), are o capacitate de cazare de 15 camere – din care 13 camere cu două paturi și 2 camere cu pat matrimonial. Toate camerele sunt amenajate cu mobilier modern, TV și minibar. Complexul are patru săli de restaurant precum și spații de cazare la înalte standarde hoteliere, săli şi mini-săli pentru conferinţe , retroproiector, flipchart şi instalaţie de sonorizare.

Hotel Zara***Roman, situat pe str. 1 Decembrie 1918, are o capacitate de cazare de 16 camere – toate cu TV, internet si frigider.

Motel „Parc Multiplex”*** situat pe str. Ștefan cel Mare nr. 250, are o capacitate de cazare de 8 camere duble cu balcon, încălzire centrală, aer condiționat, baie în cameră, TV. Unitatea are restaurant (140 locuri), sala amfiteatru (300 locuri), bar, cramă, salon nefumători, parcare, terasă, loc amenajat de joacă.

Motel & Restaurant „Casa Romașcană” situat pe str. Ștefan cel Mare nr. 200-202, este amplasat în centrul vechi al orașului și are o capacitate de cazare de 10 camere (4 camere single și 6 camere duble) cu băi proprii, dressing, televizor și minibar, parcare supravegheată video. Restaurantul are un salon central și 3 separeuri, cu o capacitate totală de 140 locuri, precum și o terasă și bar cu până la 300 de locuri, cu fântână arteziană tip cascadă și un ecran de dimensiuni mari pentru proiecții.

Pensiunea „Doina”*** situată pe str. C.A. Rosetti nr.16, are o capacitate de cazare de 6 camere duble şi o cameră triplă, toate cu TV și 2 restaurante cu câte 60 de locuri fiecare.

Pensiunea „Edmina” *** situată pe B-dul. N. Bălcescu nr. 9, are o capacitate de cazare de 3 camere duble, 2 camere triple, o cameră cu patru locuri şi 2 camere de câte 5 locuri și restaurant cu 36 de locuri.